Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au aprobat, luni, un plan franco-german de a impune sancţiuni ruşilor suspectaţi de otrăvirea politicianului rus de opoziţie Alexei Navalnîi, au declarat diplomaţi citaţi de Reuters, conform news.ro.
Berlinul şi Parisul au făcut propunerea la o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, la Luxembourg, afirmând că nu au avut o explicaţie credibilă din partea Moscovei referitoare la prezenţs agentului noviciok în organismul lui Navalni.
Rapiditatea cu care cele două mari puteri din UE au convenit să promoveze sancţiunile sugerează o înăsprire a poziţiei blocului comunitar faţă de Moscova.
După atacul cu noviciok împotriva unui fost spion rus din Marea Britanie, în 20018, a durat aproape un an ca UE să cadă de acord asupra sancţionării unor ruşi.
Ministrul german de Externe Heiko Maas a declarat jurnaliştilor, la sosirea la reuniune, că otrăvirea lui Navalni nu poate "rămâne fără consecinţe".
"Franţa şi Germania propun să impunem sancţiuni anumitor persoane care ne-au atras atenţia în acest sens", a spus Maas, fără a oferi detalii.
Diplomaţii UE au declarat pentru Reuters că există un sprijin larg în rândul celor 27 de miniştri de externe pentru îngheţarea activelor şi interdicţii de călătorie pentru mai mulţi oficiali de informaţii militari ruşi din cadrul GRU.
Moscova neagă orice implicare în otrăvirea lui Navalny.
Parlamentarul rus Vladimir Dabarov a declarat luni că Rusia ar putea răspunde la sancţiunile UE în mod simetric şi a reiterat poziţia Moscovei că nu există dovezi concrete în spatele acuzaţiilor, a relatatagenţia de ştiri Interfax.
Sancţiunile nu sunt aşteptate imediat, deoarece textele legale trebuie pregătite şi aprobate de experţi din cele 27 de state UE.
Navalny s-a îmbolnăvit în timpul unui zbor în Siberia, pe 20 august, şi ulterior a fost transportat cu avionul la Berlin pentru tratament. Probele de sânge prelevate de la el au confirmat prezenţa unui agent nervos din familia noviciok, care este interzisă.
Guvernele occidentale şi NATO au declarat că Rusia trebuie să ajute la investigaţii sau să facă faţă consecinţelor.
Ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a cărui ţară a avut tendinţa de a susţine legături mai strânse cu Rusia, a declarat că nu este posibilă "o revenire la relaţii de afaceri normale" şi că Moscova nu a reuşit să clarifice îndoielile cu privire la otrăvire.