Ministrul Agriculturii vrea plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele agro-alimentare româneşti

Produsele agro-alimentare româneşti din magazine vor avea un adaos plafonat de maximum 20%, potrivit unui proiect de lege iniţiat de Florin Barbu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cu prilejul inaugurării, vinerea trecută, în curtea MADR a unui târg de promovare a produselor româneşti, ministrul Florin Barbu a declarat: "Până pe 31 decembrie, ordonanţa de urgenţă privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost transpusă de către Parlament în lege. Este în derulare în momentul de faţă un proiect legislativ prin care, împreună cu colegii mei de la Ministerul Agriculturii, vrem ca toate produsele agroalimentare care sunt procesate în România să aibă un adaos comercial corect. Nu mai vrem ca pe rafturile retailerilor din România adaosul comercial la produsele româneşti să depăşească 20%. Astfel, produsele româneşti să aibă adaos comercial limitat până în 20%, iar la produsele care vin din import retailerii să pună orice adaos comercial doresc. Pentru că în momentul de faţă, dacă facem o analiză, şi am făcut această analiză, produsele agroalimentare româneşti au adaos comercial mai mare decât produsele care vin din import în magazinele de retail".

Ministrul Agriculturii a precizat că, de când a intervenit plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază (iulie 2023) şi până acum produsele s-au ieftinit cu procente cuprinse între 8% şi peste 28%.

"Dacă ne raportăm la anul 2022, indicele preţurilor de consum de la INS arată faptul că produsele erau mai scumpe cu 30% faţă de anul 2023, când am avut plafonare de adaos comercial", a concluzionat Florin Barbu.

Declaraţiile ministrului Agriculturii sunt în consens cu cele ale premierului Marcel Ciolacu, care în urmă cu o săptămână anunţa că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va continua cel puţin până în primăvara anului 2025.

Referitor la această măsură, Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucureşti, fost preşedinte al FNGCIMM, nota pe pagina oficială de Facebook:

"Plafonarea adaosului comercial la alimente este în van dacă nu plafonezi şi preţul la detergenţi sau la produsele cosmetice vândute alături de alimente în supermarketuri. Sau dacă nu plafonezi şi tarifele de transport, tarifele de depozitare, preţul materiilor prime, sau costul cu salariile. Ar trebui plafonate şi ele. Mai ales taxele sau salariul minim. Pentru că, dacă ele cresc, cu un plafon fix de adaos comercial, preţurile vor continua să crească fix cu dinamica cheltuielilor de producţie".

Anterior acestei postări, la jumătatea lunii martie, domnul Cristian Păun mai spunea că "plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a avut un efect zero asupra preţurilor produselor agro-alimentare, dacă nu chiar contrar, mai ales în perioade cu ofertă precară cum este cea din aceste luni de iarnă-primăvară suprapuse peste sărbătorile pascale". Domnia sa arăta că în luna martie avem preţuri mai mari cu 0,81% faţă de luna anterioară (pe medie), creştere care se adaugă la cele din perioada anterioară.

Cristian Păun preciza: "Guvernul continuă să meargă pe această cale complet greşită şi certată cu cartea de economie şi cu principiile economiei de piaţă: va prelungi plafonarea adaosului şi după 31.03.2024. Încă 3 luni. Ba mai mult, e în pregătire o LEGE a «suveranităţii» produselor agro-alimentare româneşti prin care să fie plafonate adaosurile comerciale la toate produsele agro-alimentare din România. O prostie imensă care loveşte în ofertă, loveşte în investiţiile din sector şi care va adăuga un minus de competitivitate faţă importurile din piaţa unică. Loveşte fix în români, fix în România. Atât în cei care produc româneşte, cât şi în cei care consumă româneşte. Dau exemplu cărnii de porc: astăzi, din 9 kilograme carne de porc consumată de o persoană, 1 kilogram este carne de porc locală şi 8 kilograme este carne din import. Acum câteva luni, înainte de plafonare, raportul era 3 kilograme la 6 kilograme de persoană (cam 30%). Acesta este efectul plafonării «suveraniste»".