Ministrul Mediului: 100 de localităţi din 36 de judeţe sunt extrem de vulnerabile la poluarea cu nutrienţi

Un număr de 100 de localităţi din 36 de judeţe sunt extrem de vulnerabile la poluarea cu nutrienţi atât prin pânza freatică, cât şi prin sol, a declarat, astăzi, într-o conferinţă de presă, Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

"În urma măsurătorilor derulate la nivel naţional de către experţii Apelor Române (ANAR - n.r.), au fost identificate 100 de localităţi din 36 de judeţe din România, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare (cu nutrienţi - n.r.). Cantităţile de nutrienţi din solurile şi apele din cele 100 de localităţi au fost considerate critice, cu mult peste limitele admise. Timp de cinci ani am derulat investiţii care au urmărit, în mod special, asigurarea unei infrastructuri comunale de depozitare şi manipulare a deşeurilor animale şi menajere, plantarea de fâşii tampon, reabilitarea păşunilor, instalaţii de canalizare şi epurare a apelor uzate, precum şi promovarea Codului de Bune Practici Agricole", a afirmat Korodi.

Conform ministrului, la ora actuală, în 34 dintre cele 100 de localităţi catalogate cu risc de poluare au fost construite 39 de platforme comunale de depozitare şi 1.128 de platforme individuale. Totodată, localităţile respective au fost dotate cu utilaje specifice pentru managementul gunoiului de grajd, după cum urmează: 35 de tractoare, 70 de remorci, 29 de încărcătoare frontale, 29 de cisterne vidanjă, 29 de maşini împrăştiat gunoiul de grajd, precum şi 2.837 euro-pubele.

"Proiectul a presupus şi investiţii în sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru îmbunătăţirea calităţii apei şi a condiţiilor de igienă. În total, în cadrul proiectului vor fi finanţate, până în 2015, nouă proiecte în sisteme de canalizare pentru colectarea şi tratarea apelor uzate menajere din localităţi. Până în prezent, au fost recepţionate un număr de şase astfel de sisteme de canalizare", a menţionat Attila Korodi.

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) derulează în cadrul proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" o amplă campanie de conştientizare pe plan naţional, având ca scop îmbunătăţirea practicilor în ceea ce priveşte gestionarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, precum şi combaterea poluării cu nutrienţi a apelor şi solului şi crearea premiselor pentru o agricultură durabilă.

Sursele de finanţare ale proiectului sunt reprezentate de un împrumut din partea Băncii Mondiale, în valoare de 50 de milioane de euro, contribuţia din partea Facilităţii Globale de Mediu (GEF) ridicându-se la 4 milioane de euro. De asemenea, contribuţia Consiliilor Judeţene este de 1,4 milioane de euro, a Consiliilor Locale este de 3,63 milioane de euro, iar finanţarea din partea ANAR se ridică la 1 milion de euro.

Proiectul a demarat în anul 2008, ca urmare a măsurătorilor în teren realizate de către experţii Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR). Derularea programului se va întinde până în anul 2015 şi presupune investiţii totale de peste 60 de milioane de euro.

Obiectivul general de dezvoltare al proiectului este de a sprijini Guvernul României în îndeplinirea cerinţelor Directivei Nitraţi a UE prin reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă, promovarea modificărilor comportamentale la nivel de comună şi întărirea capacităţii instituţionale şi de reglementare.

În vederea atingerii acestui obiectiv, Proiectul sprijină Guvernul României prin: Implementarea unei serii de investiţii în circa 100 de localităţi (zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi), incluzând sisteme comunale de depozitare şi manipulare a gunoiului de grajd, plantarea de fâşii de vegetaţie forestieră cu rol de protecţie şi reabilitarea păşunilor, canalizare şi epurare a apelor uzate la scară mică şi promovarea Codului de Bune Practici Agricole.

Potrivit ministerului de resort, preocuparea pentru păstrarea surselor de apă curate este o prioritate în contextul în care România aplică din 2013 un Program de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole la nivel naţional, fiind scutită de a mai desemna zone vulnerabile la nitraţii proveniţi din agricultură. Acest lucru nu înseamnă că România nu mai are zone vulnerabile la nitraţi, ci că se aplică măsuri de înlăturare a poluării acolo unde s-a constatat prin acţiunile de monitorizare a apelor că există poluare cu nitraţi din surse agricole.

Pentru a preveni o astfel de poluare şi pentru a asigura aceeaşi protecţie tuturor apelor ţării, se aplică aceleaşi măsuri şi acolo unde concentraţiile de nitraţi sunt în descreştere sau sub limita de 50 mg/l de nitraţi.

Câteva zeci de localităţi care intră sub incidenţa Directivei Nitraţi a UE sunt în Bazinul Hidrografic Buzău - Ialomiţa, unde există zone vulnerabile la nitraţi pe tot spaţiul hidrografic.

Cantităţile peste limitele admise ale nitraţilor în apa de băut (max.50 mg/ litru) conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau "boala albastră" şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea.