Ministrul Mediului a cerut demisia conducerii APM Bucureşti

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a solicitat, luni, demisia conducerii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bucureşti, afirmând, în contextul poluării masive înregistrate în noaptea de 1 spre 2 martie în Capitală, că "nu este firesc ca cei din conducerea ministerului, când avem astfel de depăşiri, să afle de pe Facebook", informează Agerpres.

"Am aflat despre aceste depăşiri în jurul orei 4:00, pe Facebook, de la cetăţeni. Mă întorceam din Maramureş, unde am avut o vizită de lucru pe tema deşeurilor şi a tăierilor ilegale istorice. În această dimineaţă, pe la ora 7:30, am primit informaţii când i-am convocat pe cei de la Garda de Mediu, ANPM (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, n.r.) şi colegii din minister la această reuniune de urgenţă pe acest subiect. Avem şi în cadrul ministerului un elefant, iar acel elefant este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului care, în momentul de faţă, are reale carenţe de management şi de comunicare. Nu este firesc ca cei din conducerea ministerului, când avem astfel de depăşiri, să afle de pe Facebook. Norocul meu e că eram treaz. Această informaţie ar fi trebuit să vină de la ANPM sau de la APM Bucureşti. În această dimineaţă am solicitat demiterea conducerii APM Bucureşti şi a directorului de acolo", a spus Alexe.

În acelaşi timp, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Mărioara Gătej, a menţionat că a aflat luni dimineaţa despre problemele privind calitatea aerului din Bucureşti, în jurul orei 6:00, de la secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

"Nu mi se pare în regulă. În mod normal, aceste depăşiri sunt comunicate de colegii şi colegele de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi care ar fi trebuit să ne sesizeze. Noi putem să ieşim şi noaptea să facem aceste verificări, iar în momentul de faţă avem număr de telefon de permanenţă, iar comunicarea se face prin ISU (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă - n. r.)", a declarat Gătej.

Întrebat despre funcţionarea site-ului calitateaer.ro, unde sunt publicate date din reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, ministrul Costel Alexe a catalogat portalul în cauză drept unul "foarte, foarte, foarte rudimentar".

"Aseară (duminică, 1 martie 2020 - n. r.), la toate staţiile de monitorizare a calităţii aerului pe care le deţine Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din municipiul Bucureşti au fost înregistrate depăşiri ale valorilor medii zilnice. La Lacu Morii am avut depăşiri de opt ori ale acestor valori. Înţeleg de la colegii din minister că toate staţiile au funcţionat aseară. Site-ul calitateaer.ro funcţionează, dar partea proastă este că arată foarte, foarte, foarte rudimentar, de spui că e un site din anii '90. În această dimineaţă, am decis că din banii de la AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu - n. r.), vom dezvolta o aplicaţie mult mai prietenoasă care să fie cu informaţii mult mai concludente şi să fie mult mai accesibilă publicului, pentru a nu mai avea această lipsă de transparentizare a datelor. Cu toată simpatia societăţii româneşti şi a ministerului faţă de aceşti senzori independenţi care măsoară calitatea aerului, datele de referinţă recunoscute la nivel european şi românesc sunt datele furnizate de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului", a menţionat demnitarul.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a convocat, luni dimineaţa, conducerile Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) pentru discuta măsurile ce se impun după ce, în noaptea de 1 spre 2 martie, au fost înregistrate depăşiri ale valorilor de PM2.5 cu până la peste 900%, precum şi a celor de PM10 cu aproape 800%.

Depăşirile au fost semnalate atât la staţiile din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, cât şi de senzorii din reţelele independente.

Particulele în suspensie (PM10) provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc.

Totodată, particulele în suspensie PM2.5, cu un diametru de 2,5 micrograme sau mai mici, sunt periculoase deoarece pot pătrunde foarte adânc în plămâni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit un prag zilnic al calităţii aerului la 25 micrograme de PM2.5 în metrul cub de aer.

Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană şi provoacă aproximativ 7 milioane de decese la nivel mondial, în fiecare an.

În Uniunea Europeană (UE), poluarea aerului cauzează, în medie, peste o mie de decese premature pe zi, un număr de peste zece ori mai mare decât cel al deceselor provocate de accidentele rutiere.

În cazul României, Comisia Europeană (CE) a arătat că ţara nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC şi a demarat o nouă procedură de infringement, întrucât autorităţile nu au transmis până la data de 1 aprilie 2019 programele naţionale de control al poluării atmosferice.