Ministrul Mediului anunţă finanţare pentru programe care vizează reducerea poluării apelor

Asociaţia MaiMultVerde şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au organizat marţi cea de-a treia ediţie a Congresului Dunărenilor, un eveniment dedicat comunităţilor riverane fluviului, care s-a axat pe schimbul de idei şi soluţii pentru gestionarea deşeurilor şi reducerea poluării cu plastic a apelor şi dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor aflate de-a lungul Dunării, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Întâlnirea a reunit la sediul Ministerului Mediului 60 de reprezentanţi ai primăriilor din localităţile riverane fluviului şi ai autorităţilor publice centrale, experţi din domeniul protecţiei mediului, din sectorul privat şi organizaţii neguvernamentale. Prezent la eveniment, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a subliniat nevoia de a ajunge în profunzimea comunităţilor dunărene şi de a înţelege mai bine care sunt nevoile reale ale acestor oameni:

"Sunt convins că această calitate de a fi localitate riverană Dunării generează şi provocări, la fel cum generează şi oportunităţi. Am survolat de curând toată Dunărea şi, din păcate, am observat nu doar frumuseţea acesteia, dar am văzut sute de depozite ilegale de deşeuri - aproape în fiecare comunitate, aşa cum se întâmpla şi acum 100 de ani, localnicii obişnuiesc să îşi arunce gunoaiele la marginea localităţii. Diferenţa este că atunci când le cari "la pârâu" este o chestiune de timp până când vine o viitură, le mută în comunitatea din aval şi tot aşa, până când ajung în Dunăre. Avem în vedere să finanţăm în acest an un program care să facă apele României mai curate, de care ne dorim să beneficieze şi comunităţile dunărene. Sper, prin acest eveniment, să înţelegem mai bine care sunt problemele din aceste zone şi să reuşim să rezolvăm din ele prin intermediul acestor finanţări."

La eveniment a fost prezentat un studiu de caz privind colectarea deşeurilor reciclabile în judeţele aflate de-a lungul Dunării, realizat de Asociaţia MaiMultVerde în parteneriat cu Ecoteca. Potrivit documentului, Constanţa şi Galaţi se remarcă prin performanţe economice şi educaţionale notabile, confirmând rolul lor de centre regionale puternice. De cealaltă parte, Giurgiu este cel mai vulnerabil judeţ, necesitând intervenţii strategice pentru a-şi redresa scorurile slabe la capitolele mediu, educaţie şi populaţie.

Caraş-Severin şi Mehedinţi demonstrează potenţial ridicat în protejarea resurselor naturale, ceea ce sugerează că în aceste zone există potenţial pentru dezvoltarea unor politici eficiente de mediu. Totodată, judeţele Ialomiţa şi Brăila, vulnerabile economic, au nevoie de sprijin pentru a evita stagnarea sau declinul. Această diversitate rezultată în urma studiului de caz subliniază necesitatea unor politici adaptate specificului fiecărui judeţ în parte pentru o dezvoltare durabilă de ansamblu a regiunii dunărene.

În anul 2024, au fost colectate prin intermediul Sistemului Garanţie-Returnare (SGR) peste 3,3 miliarde de ambalaje, ceea ce reprezintă 54% dintre cele 6,1 miliarde de ambalaje puse pe piaţă. PET-urile şi sticlele aproape au dispărut din pubelele de colectare a deşeurilor şi s-a observat o reducere considerabilă a deşeurilor de ambalaje abandonate în natură, dar a apărut fenomenul de vandalizare a pubelelor din spaţiul public. Continuarea optimizării acestui sistem este esenţială pentru a maximiza impactul pozitiv şi beneficiile pentru mediu şi comunitate.

"De la implementarea Sistemului Garanţie-Returnare observăm din ce în ce mai puţine PET-uri abandonate în natură şi apreciem că procentul de colectare şi reciclare este în creştere. În acelaşi timp, ne confruntăm cu mari provocări legate de celelalte tipuri de deşeuri - plasticul şi alte ambalaje, ce nu intră sub incidenţa SGR, deşeuri din construcţii etc. În 2024 am efectuat, în cadrul Reţelei Comunitare Cu Apele Curate, o cartare a malurilor râurilor şi am identificat peste 60 de depozite ilegale de deşeuri pe Dunăre şi pe afluenţii săi." a declarat Marta Popescu, coordonatorul programului Cu Apele Curate.

Posibilele soluţii pentru dispariţia acestor depozite ilegale de deşeuri includ finanţarea UAT-urilor rurale pentru susţinerea serviciilor de salubritate în zonele nerezidenţiale, sprijinirea comunităţilor vulnerabile, desfăşurarea de campanii de informare privind gestionarea deşeurilor, iar toate aceste activităţi depind de o bună colaborare între autorităţile locale şi cele centrale.