English
Actualizare 21:47 Leonard Orban: Există un sprijin tot mai mare pentru cote obligatorii, posibil să nu putem bloca decizia
Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat astăzi că există între statele membre UE un sprijin "din ce în ce mai masiv" pentru introducerea cotelor obligatorii de refugiaţi, iar această decizie s-ar putea să nu mai poată fi blocată în Consiliul JAI care va avea loc marţea viitoare, transmit surse din presă.
"Sunt din ce în ce mai puţine state membre care se opun aceste decizii, ceea ce înseamnă că nu va exista o minoritate de blocaj. E foarte probabil să nu existe o minoritate de blocaj şi, în condiţiile respective, decizia ar urma să se adopte, deci toate statele membre ar fi obligate să primească un număr de imigranţi conform propunerii Comisiei Europene. (...) Vedem că există în momentul de faţă un sprijin din ce în ce mai masiv pentru ce a propus Comsia Europeană, mai precis cotele obligatorii, şi este o chestiune care, sigur, ne deranjează", a declarat Leonard Orban, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, într-o emisiune televizată.
Acesta a precizat că poziţia României rămâne neschimbată la reuniunea JAI de pe 22 septembrie şi, deşi unele propuneri ale Comisiei Europene ar putea să fie votate, există şi domenii în care se va putea negocia, precum sancţiunile economice pentru statele membre care nu acceptă numărul impus de imingraţi.
"Chestiunile financiare probabil că vor mai fi negociate. Ce s-ar putea să nu mai fie negociat, e vorba de cifră şi repartizarea migranţilor conform propunerii făcute iniţial. (...) Există o prevedere în propunerea Comisiei Europene care spune că, dacă un stat membru nu preia migranţi sau preia mai puţin migranţi decât cota alocată, statul respectiv va trebui să plătească pentru un fond în proporţie de maxim 0,002% din PIB sau dacă preiau parţial numărul de imingranţi desigur că suma va scădea. Asta s-ar putea să rămână şi prevederea e valabilă pentru un singur an. Poate să rămână sau poate să fie eliminată sau să fie eliminată acea limitare în timp", a explicat consilierul prezidenţial.
(S.A.)
------------
Actualizare 21:25 Sute de refugiaţi au intrat în greva foamei la Edirne
• Încă 8.500 de imigranţi au sosit pe insula Lesbos
Sute de refugiaţi dintre cei circa o mie blocaţi de câteva zile în zona localităţii turce Edirne, aflată în apropierea graniţei cu Grecia şi Bulgaria, au intrat azi în greva foamei pentru a li se permite să plece mai departe într-una din aceste ţări, astfel încât să-şi poată continua călătoria către vestul Europei, relatează agenţia EFE citând postul turc de televiziune NTV.
"Nu ne trebuie mâncare şi apă, avem nevoie să fim lăsaţi să trecem" graniţa, scria pe o pancartă afişată de refugiaţi, care afirmă că vor să treacă această frontieră terestră pentru a nu se expune riscurilor intrării în Grecia prin Marea Egee folosind ambarcaţiuni improvizate.
Autorităţile turce împiedică refugiaţii să se apropie de punctele de frontieră cu Grecia şi Bulgaria, iar un important dispozitiv poliţienesc a fost mobilizat pentru a-i obliga să rămână pe loc, ei neavând voie nici măcar să intre în oraşul Edirne.
Circa o mie de refugiaţi sunt blocaţi acolo într-o tabără improvizată lângă o autostradă. Autorităţile turce le-au adus pături şi toalete mobile, dar i-au avertizat că pot rămâne doar câteva zile şi că trebuie să accepte mutarea în taberele de refugiaţi din sudul ţării, unde se află circa 200.000 dintre cei aproximativ două milioane de refugiaţi aflaţi în prezent în Turcia.
Tot astăzi, agenţia EFE relatează că aproximativ 8.500 de noi refugiaţi au ajuns în ultimele patru zile pe insula grecească Lesbos, dintre care 1.500 au sosit în zorii zilei după ce au traversat cu bărci aflate în stare precară cei circa 20 de kilometri care despart această insula de coastele Turciei.
Ei au fost repartizaţi în două tabere, prima fiind destinată sirienilor şi a doua afganilor, irakienilor şi celorlalte naţionalităţi, însă unii preferă să se cazeze prin hoteluri ori să-şi improvizeze singuri tabere cu corturi, mai ales în apropierea portului Mitilene, de unde pleacă zilnic două feriboturi către portul Pireu, la Atena.
De altfel, insula Lesbos este pentru aceşti imigranţi doar un punct de trecere în drumul lor către vestul Europei. Drept urmare, ei îşi cumpără bilete pentru a se îmbarca la bordul acestor feriboturi. Conform presei locale, în ultima săptămână au plecat astfel din Lesbos peste 3.000 de imigranţi în fiecare zi, iar pentru ziua de vineri se estimează că vor fi peste 5.000.
(S.A.)
------------
Actualizare 20:10 Slovenia reintroduce controalele la graniţa cu Ungaria
• Traficul feroviar între Ungaria şi Austria a fost redeschis
Slovenia reintroduce temporar controalele la graniţa cu Ungaria începând de astăzi, a anunţat Comisia Europeană, potrivit căreia decizia pare să corespundă regulilor ce guvernează spaţiul Schengen, relatează DPA.
"Reintroducerea temporară a controalelor la graniţă între statele membre este o posibilitate excepţională prevăzută în mod explicit şi reglementată de Codul Frontierelor Schengen în cazul unei ameninţări grave a ordinii publice sau a securităţii interne", a menţionat Comisia Europeană.
Controalele la graniţa slovenă vor fi efectuate pentru o perioadă de 10 zile, potrivit executivului UE. Slovenia este a treia ţară din UE, după Germania şi Austria, care reintroduce oficial controalele la graniţă în contextul crizei migraţiei din Europa.
Traficul feroviar între Ungaria şi Austria va fi redeschis, începând de vineri, ora 00:00, sub rezerva unor decizii de ultimă oră, generate de evoluţia situaţiei la graniţe, informează CFR Călători, citând o informare primită de la Administraţia feroviară din Austria (OBB).
Tot astăzi, traficul feroviar între Ungaria şi Austria a fost redeschis.
"Administraţia feroviară din Austria (OBB) a transmis CFR Călători o informare, potrivit căreia, începând cu data de 18 septembrie 2015 - ora 00:00, traficul feroviar între Ungaria şi Austria va fi redeschis, sub rezerva unor decizii de ultimă oră, generate de evoluţia situaţiei la graniţe", se arată într-un comunicat al CFR.
Potrivit CFR, începând de joi, 17 septembrie, trenul internaţional DACIA 346 Bucureşti Nord - Budapesta - Viena va circula până la destinaţie, iar începând de vineri, 18 septembrie, trenul Dacia IR 347 va circula de la Viena la Bucureşti Nord.
CFR Călători sfătuieşte pasagerii ca, înainte de efectuarea călătoriei, să solicite informaţii despre circulaţia trenurilor internaţionale în staţiile de cale ferată, să consulte pagina de internet a companiei www.cfrcalatori.ro sau să sune la numărul de telefon 021/9521 (trafic intern).
(S.A.)
-------------
Actualizare 18:02 Cehia ar putea primi 15.000 de imigranţi, dar numai pe aceia ce pot acoperi deficitul de forţă de muncă
• Premierul italian: Uniunea Europeană "dărâmă zidurile, nu le construieşte"
Ministrul ceh al drepturilor omului, Jiri Dienstbierm, a declarat că ţara sa ar putea primi circa 15.000 de refugiaţi, ţinând cont de nevoia de forţă de muncă, subliniind însă că o eventuală decizie în acest sens nu are în vedere cotele obligatorii de refugiaţi, respinse în continuare de Republica Cehă, transmite agenţia EFE.
Acesta a menţionat că, potrivit estimărilor mediului local de afaceri, ar fi nevoie de circa 100.000 de lucrători calificaţi, iar companiile cehe ar putea angaja imediat cel puţin 5.000 de refugiaţi care deţin o calificare în anumite domenii, cum ar fi sirienii, întrucât mulţi dintre ei sunt deja calificaţi.
Oficialul a ţinut să precizeze că o posibilă decizie în acest sens poate fi luată numai în mod voluntar de guvernul de la Praga şi de respectivii imigranţi dacă aceştia din urmă vor accepta de bună voie să se mute în Cehia.
Ministrul ceh a insistat că, la fel ca ceilalţi membri ai coaliţiei guvernamentale de centru stânga, nu acceptă cotele obligatorii propuse de Comisia Europeană, întrucât nu crede că "printr-o redistribuire obligatorie cineva poate fi obligat cu forţa să rămână unde nu vrea".
"Guvernul ceh a spus că vom ajuta în mod voluntar. Afirmaţiile mele (despre cei 15.000 de refugiaţi) sunt conforme cu poziţia guvernamentală. Cred că trebuie să oferim acest ajutor voluntar, pentru ca el să aibă sens şi valoare", a punctat Jiri Dienstbierm.
Tot astăzi, şeful guvernului italian Matteo Renzi a declarat că Uniunea Europeană "a fost creată pentru a dărâma zidurile, nu pentru a le construi" şi că toate ţările din UE trebuie să înfrunte împreună problema imigraţiei, conform AFP.
"Toată UE trebuie să înfrunte problema imigraţiei, începând cu (centrele) hot spots şi până la repatrieri. UE a fost creată pentru a doborî zidurile, nu pentru a le construi", a declarat Renzi în faţa presei, la finalul întrevederii avute cu omologul său luxemburghez Xavier Bettel, care deţine preşedinţia semestrială a UE.
"Este scris în Carta Europeană că rostul nostru este de a dărâma zidurile", a insistat Renzi, într-o aluzie evidentă la gardurile pe care Ungaria le construieşte la frontiera cu Serbia şi România, pentru a-i împiedica pe imigranţi să intre pe teritoriul său.
"La ora actuală, UE pare să fie în criză şi este prioritar să se revină la valorile fundamentale ale UE", a continuat şeful guvernului de la Roma. "Europa nu poate fi un muzeu sau un loc de amintiri. Trebuie să privim cu mai mult umanism ceea ce se întâmplă în lume, începând cu Siria", a adăugat Renzi.
"UE a fost construită pentru un orizont mai vast", şi-a exprimat convingerea şeful executivului italian.
Revenind asupra subiectului "hot spots", centre de primire, de recenzare şi triere a imigranţilor, concepute în special pentru a identifica persoanele ce ar putea obţine azil politic în Europa, Renzi a estimat că aceste centre reprezintă "un element al soluţiei, nu soluţia".
(S.A.)
----------
Actualizare 17:32 Duşa: "Nu e normal gardul de sârmă ghimpată între două state ale UE"
Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat astăzi, în Poligonul Vărsătura din judeţul Brăila, că nu este normal să existe garduri de sârmă ghimpată între două state ale Uniunii Europene şi NATO, care au şi un batalion comun de menţinere a păcii, transmit surse din presă.
"Nu cred că este normal ca între două state ale Uniunii Europene, între două state NATO, şi mai adaug, între două state care au un batalion mixt pentru menţinerea păcii cu sediul la Arad să existe garduri de sârmă ghimpată', a spus Duşa.
(S.A.)
---------
Actualizare 16:40 Croaţia nu mai poate primi imigranţi, a anunţat ministrul de interne
Croaţia nu mai poate primi imigranţi, a anunţat astăzi ministrul de interne croat Rank Ostojic, pe fondul creşterii masive a numărului de migranţi care, în încercarea de a ajunge în vestul Europei, intră pe teritoriul croat după ce Ungaria şi-a închis graniţa cu Serbia, transmite Reuters.
Ranko Ostojic a precizat că ţara sa le oferă migranţilor o călătorie sigură până la centrele de primire din jurul capitalei, Zagreb, dar a precizat că persoanele care nu solicită azil vor fi considerate imigranţi ilegali.
El a menţionat că 6.500 de persoane au intrat în Croaţia în ultimele 24 de ore.
''Croaţia nu va putea primi mai mulţi oameni'', a declarat presei Ostojic, în oraşul Tovarnik, situat la graniţa cu Serbia.
(S.A.)
------------
Actualizare 15:15 Iohannis: "Dacă UE ne impune mai mulţi refugiaţi este posibil să folosim fonduri europene"
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat astăzi că în cazul în care UE va obliga România să primească mai mulţi refugiaţi decât locurile pe care le are disponibile, membrii CSAT au vehiculat ideea de a folosi fonduri europene de extindere a facilităţilor de primire a imigranţilor şi pentru construirea de noi centre de primire.
"Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare UE să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferi noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar care cel puţin teoretic este posibil şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context. Dacă se întâmplă, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. S-a vehiculat ideea, dar nu s-a luat o decizie, care probabil ar putea aduce la o soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor sau in extremis de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după şedinţa CSAT.
El a arătat că informările cu privire la imigranţi în cadrul CSAT au fost foarte bune şi a precizat că la Consiliul JAI de săptămâna viitoare România va pleda împotriva cotelor obligatorii de imigranţi.
"S-a discutat despre modul în care România se va prezenta la Consiliul JAI de săptămâna viitoare. S-a explicat membrilor CSAT care este poziţia României. În speţă ministrul de Interne va avea un mandat foarte asemănător ca cel de la ultima şedinţă a Consiliului JAI: România este solidară cu celelalte state membre din UE, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei. Cu acest mandat se va merge la Consiliul JAI", a arătat Iohannis.
(S.A.)
--------------
Actualizare 14:34 Guvern: Poziţia României cu privire la tratamentul aplicat imigranţilor în Ungaria, în acord cu poziţiile exprimate de statele UE
Guvernul României reiterează poziţia conform căreia construcţia unui gard la graniţele Ungariei cu vecinii săi, care să oprească fluxul de imigranţi, este neconformă cu normele Uniunii Europene, conform unui comunicat publicat pe site-ul Executivului.
"Această poziţie a Guvernului României cu privire la tratamentul aplicat imigranţilor de autorităţile maghiare este în acord cu cele exprimate de statele UE, instituţiile UE şi alte organisme internaţionale", se arată în comunicat.
Executivul reaminteşte faptul că "autorităţile maghiare au primit critici, în ultimele zile, atât de la organizaţiile care veghează la respectarea drepturilor omului, cât şi de la reprezentanţi ai unor state ale Uniunii Europene şi ai unor instituţii europene şi internaţionale".
Guvernul României consideră fundamentală respectarea normelor europene, a drepturilor omului, de către fiecare dintre statele UE, dar nu numai.
De asemenea, "Guvernul României consideră reacţiile oficialilor maghiari la opiniile exprimate de către autorităţile de la Bucureşti ca fiind total nejustificate", precizează comunicatul.
Guvernul mai arată că "vom continua un dialog cu toţi partenerii europeni pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii şi pentru depăşirea, în spirit european, a provocarilor apărute în ultimele luni".
De asemenea, Executivul ataşează în comunicat şi opiniile exprimate de oficiali ai unor state UE, ai instituţiilor UE şi ai instituţiilor internaţionale cu privire la acţiunile recente ale Ungariei.
Ban Ki-moon, secretar general al ONU:
"Am fost scandalizat să văd cum sunt trataţi aceşti refugiaţi şi imigranţi, este inacceptabil".
"Nu este acceptabil (tratamentul aplicat imigranţilor în Ungaria). Toate ţările au probleme interne dar din moment ce sunt persoane care se refugiază din cauza războiului şi a persecuţiilor trebuie să manifestăm compasiune şi spirit de conducere".
Natasha Bertaud, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene:
"Comisia Europeană nu promovează construirea zidurilor de apărare şi încurajează statele membre să găsească măsuri alternative. Nu cu mult timp în urmă, am dărâmat ziduri în Europa. Nu ar trebui să le construim din nou".
Premierul croat, Zoran Milanović:
"Eu nu sunt de acord cu politica Budapestei şi o consider nocivă şi periculoasă. Zidurile care se ridică nu doar că nu vor opri pe nimeni, dar mai şi trimit un mesaj îngrozitor şi periculos (...) Sârma ghimpată în Europa secolului al XXI-lea nu reprezintă nici un fel de răspuns, este doar o ameninţare".
Premierul sârb, Aleksandar Vuèić:
"Sunt surprins şi şocat, vom discuta despre această decizie cu colegii noştri ungari. Soluţia nu este să ridici ziduri. Serbia nu poate fi vinovată de situaţia creată de imigranţi, nu suntem decât o ţară de tranzit. Este Serbia vinovată de situaţia din Siria?"
(S.A.)
-----------
Actualizare 14:00 Comisarul european pentru migraţie: "Gardurile şi violenţele nu rezolvă criza refugiaţilor"
• Croaţia: Până la 5.000 de imigranţi încearcă să urce în trenurile spre Zagreb
Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, a declarat astăzi că instalarea de garduri ca cel pe care Ungaria l-a ridicat la graniţa cu Serbia este o soluţie temporară, care nu face decât să-i împingă pe refugiaţi şi imigranţi spre alte ţări şi să ducă la escaladarea tensiunilor, relatează Reuters.
Ungaria a reţinut ieri 29 de persoane, după ce imigranţi care cereau să fie lăsaţi să treacă prin frontiera proaspăt închisă cu Serbia s-au ciocnit cu forţele de ordine, care au folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene.
"Majoritatea persoanelor care ajung în Europa sunt sirieni ce au nevoie de ajutorul nostru", a declarat Dimitris Avramopoulos, într-o conferinţă de presă comună cu miniştrii ungari de externe şi de interne.
"Nu există zid pe care să nu-l poţi escalada, nu există mare pe care să n-o poţi traversa atunci când fugi de violenţă şi teroare. Avem datoria morală de a le oferi protecţie", a spus el.
Avramopoulos a cerut Ungariei să continue să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a găsi soluţii comune şi de durată, adăugând că violenţa nu este niciodată răspunsul.
Tot astăzi, în Croaţia, între 4.000 şi 5.000 de migranţi se aflau în gara feroviară din Tovarnik, oraş situat în apropiere de frontiera cu Serbia, în speranţa de a se putea îmbarca în trenurile care să-i transporte la Zagreb, capitala ţării, de unde să-şi poată continua călătoria spre Europa Occidentală, a indicat un purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi (UNHCR), Jan Kapic, citat de AFP.
"Sunt între 4.000 şi 5.000 de persoane aici. Trenurile vin, dar acestea nu pot lua toate aceste persoane", a spus el.
Migranţii, dintre care mulţi au fugit din calea războaielor din Siria şi Irak, au sosit în noaptea de miercuri spre joi după ce au trecut frontiera sârbo-croată.
Ei au invadat mica staţie Tovarnik, dormind de-a lungul căii ferate, în timp ce dispozitive de poliţişti au fost desfăşurate în zonă.
Mai mulţi voluntari ai Cruşii Roşii s-au deplasat la Tovarnik, distribuind hrană, cu prioritate sutelor de copii şi bebeluşi. Totodată, migranţii urmează să primească asistenţă medicală şi li se vor pune la dispoziţie toalete, a precizat Kapic. "Este foarte greu de spus dacă aici va fi o tabără de tranzit. Guvernul croat este cel care trebuie să vadă cum va gestiona situaţia", a adăugat el.
Potrivit acestuia, migranţii sosesc la gară direct după ce trec graniţa, fără a mai merge la secţia de poliţie pentru a se înregistra. Poliţia ar fi oricum complet copleşită de numărul mare de sosiri, subliniază reprezentantul UNHCR.
(S.A.)
-----------
Actualizare 12:00 Parlamentul European a aprobat redistribuirea a 120.000 de migranţi
Parlamentul European a aprobat astăzi, în procedură de urgenţă propunerea Comisiei, de redistribuire a 120.000 de migranţi, relatează AP.
Propunerea făcută în 9 septembrie de Comisia Europeană a fost aprobată de către Parlamentul European şi presupunea redistribuirea a 120.000 de azilanţi care se aflau deja pe teritoriul Italiei, Greciei şi Ungariei către alte state membre.
(S.G.)
-------------
Ungaria intenţionează să construiască un gard de-a lungul a 70 de km de frontieră cu România, pentru a preveni intrarea de imigranţi ilegali, a declarat azi dimineaţă, pentru postul de radio Kossut, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, transmit surse din presă.
Şeful diplomaţiei ungare a anunţat, pentru prima dată, luni, intenţia guvernului de la Budapesta de a construi un gard pe o porţiune "rezonabilă" a graniţei cu România.
''Am luat decizia de a începe lucrările pregătitoare pentru construirea unui gard începând de la graniţa ungaro-sârbo-română pe o lungime rezonabilă, în eventualitatea mutării presiunii migraţioniste în direcţia României'', a spus atunci Szijjarto.
Gardul de la graniţa cu România va fi construit în prelungirea celui de la frontiera cu Serbia.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
