MIRCEA OANCEA, CSSPP: Oferta de la Bursă este limitată pentru fondurile de pensii private

Reporter: Cum a fost anul 2011 din punctul de vedere al supravegherii administratorilor de pensii?

Mircea Oancea: În 2011, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a adoptat trei planuri de măsuri care nu pot fi considerate neapărat sancţiuni, ci măsuri menite să remedieze unele deficienţe care au fost găsite în urma unor controale de fond. În decembrie anul trecut, am adoptat şi o măsură de instituire a supravegherii speciale, care presupune desemnarea unui Consiliu de supraveghere specială format din specialişti din Comisie şi al cărui rol este acela de a urmări punerea în practică a unor măsuri dispuse de Consiliul Comisiei. 2011 a fost un an care nu a adus probleme în ceea ce priveşte administrarea, ci au fost nişte probleme mai degrabă operaţionale, pentru că sistemul este la început şi necesită adoptarea de proceduri şi de crearea de structuri în cadrul construcţiei administratorului. Aşadar, în 2011 s-au luat măsuri de remediere a unor deficienţe operaţionale. Au existat anumite greşeli în punerea în practică a reglementărilor în zona de marketing, cum ar fi de exemplu modul de înregistrare a unor contracte.

Noi ne dorim ca administratorii să înţeleagă că nu ne jucăm în aplicarea legislaţiei, dar în acelaşi timp nu vrem nici să fim percepuţi ca o structură rigidă. Orice lucru poate fi corectat în timp, important este să nu ne jucăm cu banii. Când vorbim de bani, de prejudiciile care pot fi aduse participanţilor şi de lipsa de transparenţă în administrare, noi acordăm o mare atenţie modului în care reprezentanţii administratorilor au rezolvat sesizările şi reclamaţiile, acolo unde nu există nişte proceduri foarte clare, şi modului în care au tratat o reclamaţie sau o sesizare a participanţilor. Suntem exigenţi, pentru că aceste lucruri pot afecta în ansamblu imaginea sistemului şi încrederea participanţilor şi a tuturor în sistem.

În perioada următoare suntem interesaţi să prezentăm publicului câteva chestiuni legate de transparenţă, cum ar fi informarea anuală şi vrem să trans-mitem un semnal şi un mesaj către participanţi şi anume să urmărească dacă mai sunt deficienţe, să intervină şi să corecteze, pentru că noi avem încă semnale de la unii participanţi că nu au luat la cunoştinţă faptul că sunt la un fond de pensii, fie că nu au primit nimic, respectiv nicio informare şi atunci trebuie să vedem care sunt cauzele pentru care aceste situaţii continuă să apară.

Reporter: La ce valoare se ridică amenzile aplicate de CSSPP în primul trimestru al acestui an?

Mircea Oancea: S-au dat amenzi însă nu este vorba de sume înregistrate în primul trimestru. Este vorba despre circa 16.000 lei, amenzi acordate în luna aprilie. Nu reprezintă însă o sumă importantă pentru acest domeniu. Anul trecut au fost retrase autorizaţiile unor agenţi de marketing pentru că s-au constatat deficienţe, respectiv s-a făcut un împrumut care nu era conform legislaţiei. Trebuie să se înţeleagă că noi vrem să curăţăm sistemul de astfel de persoane. Sistemul acesta nu este făcut pentru agenţi de marketing care să încerce să pună în valoare doar potenţialul comisioanelor pe care le încasează. Vrem ca agenţii de marketing să fie consultanţi financiari, să fie vectori de promovare a sistemului, nu vectori de imagine negativă.

Reporter: Ce planuri aveţi privind supravegherea administratorilor de pensii private?

Mircea Oancea: În acest domeniu, noi suntem departe de a finaliza tot mecanismul de supraveghere, pentru că vrem să pregătim încheierea etapei în care efectuăm controlul de fond, care s-a făcut pe principiul de conformitate şi în care am verificat existenţa tuturor autorizaţiilor, a mecanismelor, a structurilor şi a persoanelor responsabile. Vrem să trecem la supravegherea pe bază de riscuri care presupune ca administratorii să aibă structuri de gestionare a riscurilor, structuri de investiţii bine definite, structuri de control intern şi noi să venim să evaluăm periodic, cel puţin o dată pe an, modul în care funcţionează aceste structuri şi cum sunt gestionate riscurile.

La nivel de reglementări secundare, avem ca prioritate pentru acest an elaborarea şi adoptarea unei norme privind gestionarea riscului şi guvernanţa corporativă. De asemenea, ne vom ocupa de actualizarea normei privind provizionul tehnic, similar cu provizioanele din sistemul bancar sau cu rezervele tehnice din sistemul de asigurări. Provizioanele tehnice sunt calculate de actuarii companiilor care emit nişte rapoarte, le trimit la Comisie şi noi evaluăm dacă rapoartele actuariale precizează un nivel de provizion care să fie aferent volumului de active şi riscului asociat portofoliului respectiv.

Avem pusă în dezbatere publică o normă, potrivit căreia raportările care se trimit la Comisie privind structura activelor să se transmită săptămânal şi nu lunar, aşa cum se făcea până acum. Următoarea etapă va fi de a cunoaşte în timp real orice tranzacţie pe care o face administratorul, astfel încât să avem conexiune directă în fiecare zi cu deciziile de adminstrare, să putem interveni în timp real. Nu ne dorim să nu constatăm după o săptămână sau după o lună şi atunci să fim în situaţia de a purta discuţii, dar poate să fie prea târziu. Este esenţial să putem lua nişte decizii şi pe baza acestora să facem analize, previziuni şi să avem scenarii de intervenţie. Noi suntem pentru măsuri proactive, nu pentru măsuri reactive. Măsurile care au fost aplicate, în general, în pieţele financiare nu produc efecte niciodată. Noi nu trebuie să constatăm, ci trebuie să anticipăm evoluţiile şi să avem scenarii pregătite, astfel încât dacă apare un eveniment nefavorabil să avem deja un scenariu sau mai multe la care să apelăm.

Reporter: Când va deveni Fondul de Garantare a Pensiilor Private func-ţional?

Mircea Oancea: Fondul de garantare este deja funcţional. Am avut o discuţie cu reprezentanţii Fondului. Am fost şi am văzut sediul în care s-au instalat, au deja opt salariaţi, au un buget cu venituri efective, încasate, care reprezintă contribuţiile iniţiale prevăzute de lege. Am adoptat reglementările contabile pentru Fondul de Garantare şi ele sunt deja aplicate. La anul, în aprilie, ei deja vor plăti prima contribuţie anuală la Fondul de Garantare care este destinată efectiv acoperirii ris-curilor de pierdere a drepturilor participanţilor. Aceste riscuri sunt mai mari în perioada de plată.

Nu estimăm probleme legate de acoperirea drepturilor participanţilor, dar este bine ca toată lumea să ştie că această instituţie există, poate să intervină în orice moment, dacă toate filtrele pe care le avem în gestionarea aces-tui sistem nu ar fi eficiente, ceea ce mă îndoiesc.

Reporter: Cum credeţi că va evolua, anul acesta, piaţa pensiilor private? Care sunt priorităţiile?

Mircea Oancea: Din punctul de vedere al estimărilor, eu sunt optimist. Atât timp cât pe Pilonul II, pensiile administrate privat, se menţine angajamentul de reformare, prin creşterea nivelului contribuţiilor, aşa cum este prevăzut prin lege, sunt optimist. Astfel, sistemul se va dezvolta sănătos, va creşte volumul activelor administrate, vor creşte oportunităţile de diversificare ale acestor active pe mai multe componente, cu riscuri mai mari sau mai mici şi va creşte implicit rolul fondurilor de pensii în dezvoltarea economică. Sistemul de pensii private nu se poate dezvolta foarte rapid. Va începe să dea rezultate, atât din punctul de vedere al eficienţei, cât şi din punctul de vedere al impactului investiţiilor pe care aceste fonduri le fac, după o perioadă minimă de 15-20 de ani. Singurul lucru de care ar avea nevoie Pilonul II este sprijinul guvernamental şi cel politic, pe baza unei strategii, a unei politici publice pe termen lung, care să nu se modifice la fiecare ciclu electoral sau în funcţie de viziunea fiecărui partid.

Pilonul III de pensii, care reprezintă cealaltă componentă de administrare privată, dar opţională, are nevoie în continuare de facilităţi fiscale. Creşterea facilităţilor fiscale este singura modalitate eficientă de promovare şi de dezvoltare, în opinia noastră dar şi în cea a altor state, după cum se poate vedea în istoria pensiilor private. Motivul este nivel redus al veniturilor salariaţilor, ale populaţiei, în general. Oamenii nu-şi permit să economisească mult şi atunci contribuţiile vor fi foarte mici şi nu vor produce efecte vizibile pe termen lung. Produsele de pensii facultative au devenit, începând cu 1 ianuarie 2012, cel mai atractiv produs pentru angajatori, în comparaţie cu alte beneficii salariale. Pentru o sumă de exemplu de 100 de lei, angajatorul care plăteşte pensia privată în numele angajatului la un fond de pensii facultativ, nu mai plăteşte niciun leu suplimentar, nu plăteşte impozit pe profit, nu plăteşte contribuţii de asigurări sociale, contribuţii de pensii la stat sau alt gen de contribuţii. Noi credem că pensiile facultative, pe baza acestor facilităţi, se vor dezvolta mai bine anul viitor, deoarece în acest an se vor face calcule, se vor dezvolta strategiile de promovare ale administratorilor.

Reporter: Ce poate face CSSPP pentru încurajarea participării la Pilonul III de pensii?

Mircea Oancea: La nivelul Comisiei vom organiza o dezbatere cu marii angajatori, încercând să promovăm împreună cu companiile de administrare aceste produse, prezentându-le specialiştilor de la resurse umane, contabililor, directorilor generali, care sunt avantajele promovării acestor produse pentru salariaţi, care sunt avantajele pentru ei, ca entităţi juridice, pentru că motorul dezvoltării Pilonului III de pensii este reprezentant de angajatori şi de contribuţia acestora. În România avem un sistem de pensii facultative pe bază de conturi individuale şi nu sistemul ocupaţional, din ţările dezvoltate, care începe să sufere modificări şi trebuie să se adapteze la noile condiţii şi să se introducă sistemele bazate pe conturi individuale, în care angajatorii să-şi asume din ce în ce mai puţin nişte beneficii dinainte stabilite.

Toţi ne-am dori să avem un nivel de garanţii şi beneficii dinainte stabilit, dar este foarte greu şi costisitor ca statul şi companiile private să-şi asume un beneficiu care să fie stabilit în avans, deoarece condiţiile pieţei financiare în care se investeşte se pot modifica foarte mult, de la o perioadă la alta şi vedem prin ce trecem de trei, patru ani de zile.

În România, există intenţia la nivel guvernamental şi cred că până la urmă se va pune în practică, dacă nu până la sfârşitul acestui an, probabil că în 2013, să avem o lege a pensiei ocupaţionale. Aceasta este o necesitate pe viitor a diversificării formelor de economisire pentru pensie. La pensiile ocupaţionale sunt implicaţi şi patronii şi sindicatele. La nivelul acestuia se pot negocia scheme de pensii care să fie finanţate de structuri patronale. Se pot face fonduri de pensii la nivel de ramuri de activitate, la nivel de companie, la nivel de structuri profesionale şi această schemă de pensii este negociată cu reprezentanţii salariaţiilor sau sindicatele. Patronii sunt finanţatorii schemei, dau bani pentru salariaţi, iar sindicatele sunt cele care le apără interesele participanţilor şi îi reprezintă pe ei în acel consiliu de conducere. Introducerea schemelor ocupaţionale ar crea un cadru complet de opţiuni de economisire pentru pensii, pentru salariaţi sau pentru cei care nu sunt salariaţi, pentru oricine care poate să economisească suplimentar pentru pensie, pe o legislaţie clar definită, cu o supraveghere foarte atentă, cu o structură de administrare a riscurilor şi a investiţiilor foarte bine pusă la punct.

Reporter: Cum credeţi că vor evolua randamentele fondurilor de pensii private din perspectiva noii norme de investiţii, care a intrat în vigoare la începutul acestui an?

Mircea Oancea: Noi nu ne aşteptăm să se vadă efecte majore până la sfârşitul acestui an. La fel ca în cazul sistemului bancar, noi am creat un cadru general de investiţii, de evaluare şi de organizare. Pentru a se putea investi în noile instrumente trebuie ca adminis-tratorii să facă dovada, la fel ca în domeniul bancar, că au structurile pregătite pentru a asimila astfel de investiţii, proceduri.

Nu poţi să faci investiţii private de capital sau investiţii cu implicarea sectorului public, de exemplu investiţii în infrastructură sau ETF-uri ca noi instrumente sau investiţii pe piaţa secundară bancară, dacă nu ai oameni specializaţi pe astfel de pieţe şi instrumente. În privinţa aceas-ta, noi creăm un cadru general aplicabil, dar suntem foarte atenţi la cei care acţionează în acest cadru şi la modul în care aplică reglementările, astfel încât să nu afectăm siguranţa administratorilor mari. Aceasta ar fi prima condiţie pe care trebuie să o îndeplinească toţi administratorii, dar lucrurile acestea nu se pot întâmpla peste noapte dacă piaţa de capital nu oferă astfel de produse pe care fondurile de pensii să le asimileze în portofoliile lor.

Reporter: Cum arată piaţa de capital de la noi din perspectiva oportunităţilor de investiţii pentru fondurile de pensii?

Mircea Oancea: Din punctul nos-tru de vedere, considerăm că aceasta nu are un număr suficient de instrumente, nu are diversificare de instrumente, nu are plan de expertiză, iar vinovăţia este împărţită. Acesta trebuie să fie un program asumat de mai multe părţi. Aş da două exemple care ar putea fi relevante: Chile şi Polonia. În anul 1979 sau 1980 când s-au introdus pensiile obligatorii în Chile, statul a creat condiţii de piaţă, acesta deţinând zăcăminte de minereuri foarte mari. Pe baza resurselor naturale de care dispunea s-a creat o piaţă de capital foarte bine pusă la punct, s-a creat o ofertă şi fondurile de pensii înfiinţate la momentul respectiv au venit şi au beneficiat de acea ofertă. În Polonia, odată cu înfiinţarea fondurilor de pensii în 1998 s-a pornit şi programul de privatizare prin bursă, deci a fost o ofertă foarte mare şi au existat contribuţii de 7,2%, din venitul brut al salariaţilor, nu ca în Româ-nia, unde s-a pornit cu 2%. Condiţiile au fost puţin diferite, iar dezvoltarea nu se poate face separat de acestea.

Noi avem cererea din partea fondurilor de pensii private, care nu este foarte mare, dar cu toate acestea oferta este destul de limitată pentru că, în afară de câţiva emitenţi lichizi, pe piaţa bursieră nu putem vorbi despre posibilitatea diversificării în sectoare de activitate, în număr de emitenţi.