MIRCEA URSACHE, AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ: "Companiile din Fondul Suveran trebuie listate într-un an de la lansare­"

• "În proiectul Legii fondurilor de investiţii alternative am propus inclusiv anularea prevederilor privind pragurile de deţinere la SIF-uri"

• "Solicit, în mod public, oricărei persoane care vrea să investească în piaţa Forex sau în criptomonede să verifice dacă intermediarii prin care fac acest lucru sunt autorizaţi şi apar pe site-ul Autorităţii"

Reporter: Ce părere aveţi despre forma propusă pentru Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) şi ce impact credeţi că va avea asupra pieţei de capital, în situaţia în care va fi înfiinţat?

Mircea Ursache: Înfiinţarea unui Fond Suveran în România este o necesitate stringentă, scopul oricărui astfel de Fond fiind de a finanţa mari proiecte de dezvoltare ale ţării. Dar, de la început trebuie să spun că un Fond Suveran de Investiţii nu poate să se situeze în afara regulilor pieţei de capital: transparenţă, listări pe piaţa reglementată, guvernanţă corporativă.

Şi atunci trebuie ca proiectul de act normativ ce va fi elaborat să cuprindă următoarele:

- finanţarea iniţială să se facă printr-o emisiune de obligaţiuni pe baza unui prospect aprobat de Autoritate;

- toate companiile din portofoliu să fie listate într-un interval de maximum un an, pentru a avea imaginea valorică exactă a Fondului;

- toate companiile incluse în fond să respecte regulile de guvernanţă corporativă şi obligaţiile de raportare conform legii emitenţilor.

Reporter: Există voci care susţin că o instituţie dedicată exclusiv pieţei de capital, cum era în trecut Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), îşi îndeplinea mai bine rolul decât în forma actuală, a ASF. Care este opinia dumneavoastră în acest sens?

Mircea Ursache: Este adevărat că, la nivel european, fiinţează trei autorităţi de reglementare şi supraveghere a pieţelor financiare: European Banking Authority (EBA) pentru sistemul bancar, European Securities and Markets Authority (ESMA) pentru pieţele de capital şi European Insurance and Occupational Pensions Authority (EIOPA) pentru asigurări şi pensii private.

Dar, dacă tot nu s-a dorit să se meargă pe acest model (există şi varianta ca piaţa de capital să treacă în componenţa Băncii Naţionale a României), atunci am simţit nevoia să transmit public dezavantajele unei integrări absurde şi fără raţiune.

În anii trecuţi, în ASF, sub pretextul unei supravegheri integrate a conglomeratelor (instituţii de credit, de asigurare, asset management şi pensii private), s-a dezvoltat o politică obstrucţionistă pornind de la situaţia din asigurări, care, prin contagiune, urma să afecteze şi piaţa de capital.

Această contagiune nu a cuprins "febra" falimentelor companiilor cu capital românesc din asigurari, dar s-a manifestat în domeniul autorizărilor. De aici şi până la reacţia pieţelor nu a fost decât un pas, ajungându-se la ceea ce se numea "frica de autoritate", manifestată printr-un număr mare de sanc­ţiuni, adesea subiective şi cu efect contrar dorinţei de a remedia problemele constatate în controale.

Demiterea fos­tului preşedinte al Autorităţii (n.r. Mişu Negriţoiu) şi demisia fostului vicepreşedinte din asigurări (n.r. Marius Vorniceanu) au condus la instalarea unui model nou de abordare la nivelul Consiliului ASF prin atitudinea "pro business" manifestată în analiza subiectelor fierbinţi din viaţa entităţilor supravegheate de ASF.

Astfel, astăzi, nu mai sunt atât de vocal în susţinerea separării pieţei de capital din întregul ASF.

Reporter: Conducerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) are în vedere propunerea către acţionari a unui proiect privind înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale (CCP) locală, care să poată fi implementată în cursul anului 2020. Care este poziţia ASF legată de înfiinţarea unei astfel de entităţi la noi în ţară (spre deosebire de a apela la serviciile unei CCP externe) şi ce beneficii credeţi că va aduce pentru piaţa noa­stră de capital?

Mircea Ursache: Constituirea unei Contrapărţi Centrale (CCP) este printre puţinele obiective ce au mai rămas de îndeplinit din programul demarat la începutul mandatului şi cuprins ulterior în calendarul STEAM (n.r. Planul de acţiuni pentru obţinerea Statutului de Piaţă Emergentă).

Recunosc că şi astăzi auzim voci în piaţă care n-au înţeles cât de importantă este o Contraparte Centrală pentru piaţa de capital românească (unele din cauza necunoaşterii problematicii, altele pentru "frica" de a reduce cotele percepute de către ASF din valoarea tranzacţiilor cu instrumente financiare care vor fi compensate prin CCP). Tot­odată, recunosc că nu am să dau importanţă acestor voci şi voi reaminti public că, prin înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale Naţionale, având consultanţa uneia similare dintr-un stat european, vom obţine:

- reducerea timpului pentru implementarea pieţei derivatelor;

- posibilitatea efectuării de operaţiuni noi la BVB (împrumutul de acţiuni, derivate pe marfuri);

- apropierea de statutul de piaţă emergentă;

- importanţa sporită a Fondurilor de Investiţii;

- crearea unui mecanism de gestionare a şocurilor pieţei financiare;

- creşterea capitalizării bursiere şi atragerea de noi fonduri către piaţa de capital;

- listarea de noi emitenţi;

- accesul la cele mai bune practici şi la noile tendinţe în materie (de pildă tehnologiile blockchain).

De asemenea, rolul unui CCP în evitarea riscului sistemic este esenţial.

Reporter: Acum doi ani de zile, piaţa noastră de capital a fost inclusă pe lista de monitorizare de către agenţia de rating a London Stock Exchange - FTSE Russell, pentru o posibilă trecere la statutul de piaţă emergentă. Cât de aproape este această promovare şi ce a întreprins sau are de gând să întreprindă ASF pentru ca BVB să acceadă în categoria pieţelor emergente?

Mircea Ursache: Faptul că până acum România a îndeplinit într-un mod covârşitor opt din nouă criterii pentru a accede în categoria pieţelor emergente spune mult despre efortul comun al legiuitorului român (să nu uităm că în ultimii cinci ani Parlamentul, la propunerea ASF şi în baza legis­laţiei europene a aprobat şapte legi primare privind exclusiv piaţa de capital, modificând structural şi fundamental vechea legis­laţie şi eliminând peste 90% din "bariere"), al Autorităţii (autoare a 56 de regulamente noi începând cu 2013 şi a altor norme şi instrucţiuni), al Bursei de Valori Bucureşti şi al pieţei în ansamblul ei. La aceasta trebuie să adăugăm tot cu majuscule noul mod de abordare al supravegherii pe bază de risc, rod şi al unei colaborări cu instituţiile financiare internaţionale. Rămâne un singur criteriu, cel al lichidităţii, la care Ministerul Energiei ne poate ajuta prin listarea Hidroelectrica care, alături de celelalte două companii deja listate şi care îndeplinesc condiţiile agenţiilor de rating privind lichiditatea (n.r. Banca Transilvania şi Romgaz), pot să ducă la o decizie, până la sfârşitul anului viitor, de upgradare a pieţei româ­neşti la statului de emergentă.

Reporter: Cum au reacţionat actorii pieţei la implementarea Directivei MiFID II şi a Regulamentului GDPR?

Mircea Ursache: Atât MIFID II cât şi reglementările GDPR au arătat că piaţa românească este pregătită să aplice prevederile europene. Sigur că au existat şi încă există dificulăţi în aplicare, dar studiul recent realizat de CFA privind receptarea de către pieţele europene a directivei MIFID II arată că entităţile româneşti din piaţă se situează la nivelul european al înţelegerii şi aplicării.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre Legea Fondurilor de Investiţii Alternative (FIA)? În ce stadiu se află şi care vor fi principalele beneficii pe care le va aduce pieţei de capital?

Mircea Ursache: Legea FIA este corolarul tuturor manifes­tărilor legislative din piaţa de capital. Între altele fie spus, domeniul acesta este astăzi cel mai racordat la legislaţia europeană, aşa cum piaţa de capital românească a beneficiat de recunoaşterea organismelor internaţionale ca domeniul cu cele mai semnificative progrese înregistrate. Aceas­tă lege va soluţiona şi ultimele rămăşiţe ale vechii legislaţii a pieţei de capital, prin abrogarea unor articole din mai multe legi şi pentru că, ştim că pieţele aşteaptă, vreau să comunic că am propus inclusiv anularea prevederilor privind pragurile de deţinere la societăţile de investiţii financiare, urmând ca legiuitorul să decidă în acest sens.

Reporter: Cum poate fi soluţionată problema Secţiunii I din Depozitarul Central, astfel încât acţiunile blocate acolo să intre în circuitul pieţei noas­tre? Ce progrese s-au făcut în acest sens?

Mircea Ursache: Secţiunea I a Depozitarului Central este una din preocupările la zi în ASF şi în acest sens colaborăm, în cadrul unui contract cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) finanţat de Comisia Europeană. La stadiul la care ne aflăm, (după ce s-au înregistrat "eşecuri" legate de consolidarea valorii acţiunilor, iar prevederi privind această operaţiune au fost corect eliminate chiar în dezbaterile din Parlament) pot să informez piaţa şi pe cei interesati că, recent, am luat act de expertiza şi echipa consultantului selectat de BERD pentru implementarea acestui proces (soluţionarea conturilor inactive din Secţiunea I a Depozitarului Central). Astfel, echipa Leroy & Asociaţii a prezentat analiza cadrului juridic şi dimensiunea conturilor inactive din MPP (Procesul de Privatizare în Masă), diferitele soluţii, recomandări juridice şi un plan de acţiune care ar putea fi materializat la finalul anului 2019.

Reporter: După realizarea uniunii bancare la nivel european, în 2019 se va finaliza uniunea pieţelor de capital. Este piaţa noastră de capital pregătită în acest sens?

Mircea Ursache: Fără dubii, piaţa de capital românească este pregătită de finalizarea uniunii pieţelor de capital întrucât a fost parte la tot acest proces, fără a se fi situat în poziţia de spectator. Prezenţa responsabilă în cadrul ESMA a facut acest lucru posibil. De altfel, cred ca este edificator de a cita din consideraţiile pe care raportul organismelor internaţionale (Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană) le-au pus pe hârtie pentru piaţa de capital româ­nească, consecinţă şi a recepţiei în rândul entităţilor româneşti supravegheate.

Astfel, în Aide Memoire-ul (n.r. nota) Programului de evaluare a sectorului financiar se spune, printre altele:

"România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea pieţelor sale de capital în ultimii ani. După o întrerupere de aproa­pe zece ani, au fost efectuate atât emisiuni private (n.r. de acţiuni) pe piaţa de capital, cât şi de obligaţiuni corporative (inclusiv cea mai mare emisiune de obligaţiuni corporative din piaţă până în prezent - n.r. Globalworth).

Au fost întreprinse o serie largă de reforme pentru dezvoltarea pieţei titl­urilor de stat neguvernamentale, în scopul avansării României de la statutul de piaţă de frontieră la piaţă emergentă. ASF a întreprins reforme instituţionale şi de reglementare cuprinzătoare, simplificând şi modernizând cadrul de reglementare şi armonizându-l cu standardele Uniunii Europene.

Progresul a fost susţinut şi de Guvern (n.a. din păcate doar în anii 2013 şi 2014), care a folosit BVB pentru a privatiza întreprinderi ale statului prin listarea parţială a acţiunilor. Aceste schimbări au contribuit la atragerea investitorilor straini".

Reporter: Cum pot cei care doresc să tranzacţioneze în piaţa Forex sau să investească în criptomonede să se protejeze de aşazişii brokeri care caută să-i înşele?

Mircea Ursache: În acest sens doresc să lansez în mod public o alertă pentru cei care se păcălesc investind în zona nereglementată a pieţei Forex şi a criptomonedelor. Astăzi, metodele acestor aşa-zise societăţi din piaţa de capital, neautorizate de ASF, s-au diversificat şi solicit public oricărui doritor care vrea să investească în această piaţă să verifice dacă acestea sunt autorizate şi apar pe site-ul ASF. Precizez că metodele acestora ţin de sfera penalului, nefiind decât acte de înşelăciune şi, în consecinţă, recomand doar investiţii în zona entităţilor autorizate de ASF. Menţionez de asemenea că derularea fără autorizaţie a unor operaţiuni reglementate de Legea pieţei de capital art. 273 (indice 1), faptele de înşelăciune cf. art. 244 alin. 1 Cod Penal, evaziunea fiscală în forma prevazută cf. art. 9 alin. 1 lit. A din Legea 241/2005 sau spălarea de bani, sunt în atenţia organelor statului, iar investitorii care pierd eludând alertele ASF nu pot fi despăgubiţi.

În prezent, ASF evaluează toate societăţile din piaţa Forex, precum şi criptomonedele, urmând să ia măsurile legale.

Reporter: Vă mulţumesc!

A consemnat ANDREI IACOMI