MIRCEA URSACHE S-A DUS LA AMERICANI CU INVENTARUL SOCIETĂŢILOR BUNE DE LISTAT Romgaz şi Conpet se califică pentru noi oferte pe bursă

Actualizare 16:05 Investitorii americani sunt interesaţi de listarea Hidroelectrica

În perioada 28 septembrie - 2 octombrie 2015, delegaţia Hidroelectrica alcătuită din Av. Dr. Remus Borza, administrator judiciar al companiei şi domnul Karoly Borbely - manager departament Strategie Investiţională - IPO a participat în cadrul Misiunii Economice a Camerei de Comerţ şi Industrie a României în Statele Unite ale Americii, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

Misiunea economică a fost organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cu scopul promovării companiilor româneşti în rândul investitorilor americani, identificării de noi oportunităţi de afaceri şi exploatării potenţialului de intensificare a schimburilor comerciale bilaterale, fiind structurată în două etape: perioada 28-30.09.2015 la New York, respectiv 30.09-01.10.2015 la Washington.

Atragerea investiţiilor străine în România este de importanţă majoră pentru dezvoltarea ţării, iar intensificarea legăturilor cu parteneri din SUA trebuie considerată prioritară, ţinând cont de cifrele la 31.12.2014 care definesc relaţia bilaterală dintre cele două ţări: volumul schimburilor comerciale s-a ridicat la 2.207,01 milioane USD, din care importuri SUA 905,01 milioane USD, iar exporturi către SUA 1.302 milioane USD. Ca urmare a evoluţiei exporturilor şi importurilor, balanţa comercială este în favoarea ţării noastre, înregistrând un excedent de circa +396,99 milioane USD.

Misiunea economică a fost condusă de domnul Mihai Daraban, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), care a fost însoţit de reprezentanţii unor importante companii şi instituţii româneşti, atât din sectorul energetic (Transelectrica, Nuclearelectrica), cât şi din alte sectoare, precum petrol şi gaze (Conpet, Transgaz, Romgaz), IT, sănătate (Ministerul Sănătăţii) sau agricultură, conform sursei citate.

În cadrul etapei de la New York a misiunii economice, delegaţia Hidroelectrica a participat la lucrările Forumului Economic Best Invest, precum şi la o serie de întâlniri bilaterale cu reprezentanţii fondurilor de investiţii participante, dintre care amintim: SEGRA Capital Management, EATON VANCE Invetsment Managers, LR Global, NEWTYN Capital, DRIEHAUS Capital Management, Benclinov & Associates. Întâlnirile au fost deosebit de fructuoase, investitorii fiind interesaţi în mod deosebit de listarea la bursă a Hidroelectrica, de calendarul de lucru pentru pregătirea lansării ofertei publice iniţiale şi de măsurile luate de administratorul judiciar care au condus la o evoluţie spectaculoasă a rezultatelor şi indicatorilor financiari ai companiei. Majoritatea fondurilor de investiţii cu care au fost purtate discuţii sunt familiarizate cu mediul de afaceri şi condiţiile de pe piaţa din România, fiind deja prezente în România prin intermediul deţinerii de acţiuni la Fondul Proprietatea.

În cea de-a doua parte a misiunii economice, delegaţia României s-a deplasat la Washington, unde au avut loc întrevederi cu conducerea USTDA (Agenţia Americană pentru Comerţ şi Dezvoltare), cea a OPIC (Agenţia pentru Investiţii Străine), precum şi cu reprezentanţii Camerei de Comerţ a Statelor Unite şi cei ai firmei de consultanţă McGuireWoods (prezentă şi în România prin intermediul biroului de la Bucureşti).

Totodată, delegaţia Hidroelectrica a avut o întrevedere cu domnul guvernator John Engler, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Guvernatorilor, precum şi al Business Roundtable, o asociaţie a executivilor celor mai importante companii americane, cu venituri anuale de 7,4 trilioane de dolari şi peste 16 milioane de angajaţi. Peste 30 dintre companiile membre ale Business Roundtable au o prezenţă semnificativă în România. Dl. Engler a reafirmat interesul companiilor americane pentru România şi a subliniat necesitatea identificării unor soluţii concrete de creştere a nivelului de relaţionare economic între companii membre ale Business RoundTable şi companii româneşti, se precizează în comunicat.

(I.D.)

------------------

Actualizare 14:45 Hidroelectrica ar putea fi listată la bursă în 2017

Hidroelectrica ar putea ieşi din insolvenţă în prima parte a anului viitor şi să fie listată pe bursă în 2017, potrivit ministrului Energiei, Andrei Gerea, transmit surse din presă.

"Important este să dăm un semnal că vrem să mergem mai departe cu listarea. Partenerii noştri ne întreabă dacă mai avem de gând să listăm, inclusiv la CE Oltenia. Eu aş vrea ca la momentul din care (Hidroelectrica, n.r.) iese din insolvenţă să se facă o analiză clară a drumului care trebuie urmat, să vedem cum stăm cu procesul, să se încheie procesele cu băieţii deştepţi şi aşa mai departe. Sigur, anumite pregătiri pot fi făcute, dar rămâne de văzut, nu aş vrea să ne grăbim să anunţăm să ne trezim după aceea că facem paşi înapoi", a afirmat azi Gerea, într-o conferinţă de presă.

Întrebat dacă Hidroelectrica ar putea fi listată la bursă în 2017, Gerea a răspuns afirmativ.

Ministrul a adăugat că nu crede că statul va prelua curând conducerea companiei, deşi Hidroelectrica şi-a achitat datoriile.

"Deocamdată societatea este în insolvenţă, deci procedurile trebuie să continue până la ieşirea din insolvenţă, are administrator special, administrator judiciar. Nu am primit totodată niciun fel de ofertă oficială din partea celor implicaţi în conducerea Hidroelectrica de a face un astfel de demers", a mai spus el.

Hidroelectrica a mai anunţat că mai multe fonduri americane de investiţii şi companii de consultanţă sunt interesate de listarea producătorului de energie la bursă.

(A.C.)

-----------------

Actualizare 12:00 Gerea: "Cât timp consumul este apreciabil, nu există motive să se reducă preţul benzinei"

Distribuitorii de carburanţi nu au motive să scadă preţul la pompă al benzinei câtă vreme consumul se află la un nivel apreciabil, a mai declarat astăzi ministrul Energiei, Andrei Gerea, citat de surse din presă.

"Există o politică a distribuitorilor de combustibili care se vede materializată în acest fel, dar există şi un nivel al accizelor care asigură alte beneficii economiei româneşti şi până la urmă există o piaţă care decide acest lucru. Atâta timp cât consumul este încă la un nivel apreciabil, presupun că nici pentru distribuitori nu există vreun motiv să scadă preţul", a explicat ministrul, întrebat de ce în România preţul benzinei nu se reduce sub 5 lei/litru, deşi cotaţiile petrolului au scăzut.

Andrei Gerea a apreciat că, în cazul României, nu ar fi o tragedie scăderea preţului la petrol din punct de vedere al încasărilor din redevenţe, deoarece se compensează cu creşterea consumului.

"La nivelul României, sunt redevenţe la un nivel acceptabil în zona minieră. Poate aici se poate discuta şi creşte nivelul lor - mă gândesc în domeniul aurifer şi pentru alte zăcăminte. Pentru zona de petrol şi gaze, trebuie să discutăm pentru operaţiunile, de exemplu care se fac în offshore, în zonele de mare adâncime în Marea Neagră, unde costurile sunt enorme, iar interesul României este să vadă materializate explorările şi trecerea la faza de exploatare, unde chiar putem să discutăm de o scădere a lor", a precizat Gerea.

(S.A.)

----------

Actualizare 10:40 Ministrul Energiei: "Intrarea RADET în faliment şi crearea unui nou serviciu, cea mai bună variantă"

Intrarea RADET-ului în faliment şi crearea de către Primărie a unui nou serviciu este cea mai bună variantă pentru cetăţean, a mai declarat astăzi ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, prezent la o conferinţă de specialitate.

"Sunt două variante. Vom vedea care e mai avantajoasă şi pentru stat şi pentru municipalitate. Părerea mea este că intrarea RADET-ului în faliment şi crearea de către Primărie a unui nou serviciu este cea mai bună variantă, o dată - pentru că Primăria nu are posibilitate, nici RADET-ul, să recupereze toate acele penalităţi, evident nu pot asigura în acest moment un ritm al plăţilor. Trebuie crescut nivelul subvenţiilor, iar din acest faliment ELCEN-ul ar obţine din TVA-ul plătit la facturile neîncasate, 150 de milioane de euro s-ar returna, bani cu care ar putea să facă multe, inclusiv investiţii în infrastructură", a afirmat Andrei Gerea.

În opinia ministrului, aceasta ar fi cea mai bună variantă şi pentru că la nivelul consumatorului nu s-ar resimţi, fiind doar o măsură administrativă, după ce ar exista un serviciu care să preia administrarea de la RADET.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi Asociaţia Regională a Reglementatorilor în domeniul Energiei (ERRA) organizează, în perioada 5 - 7 octombrie, la Bucureşti, cea de a XIV-a ediţie a Conferinţei cu tema "Investiţii şi reglementare în domeniul energiei".

Tot în cadrul acestei conferinţe, Gerea a declarat că îmbătrânirea infrastructurii energetice şi volatilitatea preţurilor la combustibilii fosili constituie o parte dintre provocările cu care se confruntă România.

"Ministerul Energiei este implicat în procesul de elaborare a unei strategii în domeniul energetic. Dorim ca pe viitor să ne bazăm pe un mix energetic complex: hidro, nuclear, cărbune, petrol gaze, energie regenerabilă. Politica noastră energetică să fie bazată pe conceptele de securitate şi de independenţă energetică. România are parte de noi provocări: creşterea dependenţei energetice faţă de ţări din afara UE, volatilitatea preţurilor combustibililor fosili, îmbătrânirea infrastructurii energetice - atât centrale electrice, cât şi reţele -, precum şi îngrijorarea faţă de consecinţele încălzirii globale. Înseamnă necesitatea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon", a menţionat Gerea.

El a precizat că autorităţile doresc asigurarea unor preţuri accesibile la energie şi protejarea consumatorilor.

"Privim întreaga dezvoltare a sectorului energetic la nivel macroeconomic şi ţinem cont de faptul că preţul energiei influenţează competitivitatea industriei, locurile de muncă, investiţiile locale şi veniturile la bugetul de stat. Dorim să asigurăm preţuri accesibile la energie şi să protejăm consumatorii. Urmărim investiţii strategice în proiecte energetice ce pot revitaliza industria românească, cum ar fi Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, construirea unei termocentrale cu o capacitate de 600 de MW în Oltenia, redresarea sectorului producţiei energiei pe bază de cărbune şi modernizarea minelor şi dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine, crearea premiselor pentru expansiunea companiilor energetice româneşti pe pieţele externe", a afirmat ministrul.

Potrivit acestuia, România are nevoie de energie regenerabilă, în special de biomasă şi bioenergie.

"În tot acest context susţinem că avem nevoie de energie regenerabilă, în special de biomasă şi bionenergie, însă ne propunem să atingem şi să menţinem acel echilibru benefic între investitorii din cadrul sectorului energiei regenerabile, consumatorii casnici şi sectoarele industriale consumatoare de energie", a precizat Gerea.

(S.A.)

----------

Actualizare 10:05 Gerea: "Vânzările de noi pachete la Romgaz, Conpet şi Oil Terminal, deocamdată nu sunt o prioritate"

Vânzarea pe Bursă a unor pachete suplimentare din acţiunile deţinute de stat la Romgaz, Conpet şi Oil Terminal nu sunt o prioritate pentru Ministerul Energiei, a declarat în urmă cu puţin timp ministrul Andrei Gerea. Domnia sa a explicat: "Nu listăm de dragul de a lista. Vom scoate aceste pachete pe bursă dacă societăţile respective vor avea nevoie de bani pentru investiţii. Deocamdată nu este cazul. Conpet vrea să se extindă, iar Oil Terminal a avut o perioadă mai nefericită şi şi-a revenit în puţin timp". Ministrul Gerea a ţinut să precizeze că listarea Hidroelectrica şi a complexului energetic Oltenia figurează în continuare pe agenda Ministerului Energiei, dar pentru Hidroelectrica se aşteaptă ieşirea din insolvenţă, iar complexul Oltenia trebuie să se restructureze.

(A.T.)

---------

Romgaz şi Conpet ar putea face obiectul unui proces de privatizare prin piaţa de capital, conform inventarului făcut de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Ministerul Finanţelor şi prezentat de Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF, în cadrul Misiunii Economice a Camerei de Comerţ şi Industrie a României în SUA.

Totodată, Hidroelectrica poate fi listată la minim opt luni de la ieşirea din insolvenţă, iar pentru alte 12 companii este necesar acordul acţionarilor majoritari pentru derularea unei oferte. Societăţi precum Complexul Energetic Oltenia, Poşta Română, fosta Romtelecom (actualmente Telekom România) şi alte nouă din cadrul Ministerului Transporturilor au deja strategiile de privatizare aprobate, aşa cum este şi cazul la Rompetrol Rafinare.

La Poşta Română, privatizarea cu belgienii de la "bpost" a eşuat, iar managementul se gândeşte să pregătească listarea la Bursă, în timp ce în cazul Telekom România (fosta Romtelecom), Ministerul Societăţii Informaţionale aşteaptă un punct de vedere privind metoda de privatizare din partea consultanţilor.

În aprilie, Guvernul a anunţat că a aprobat crearea unui colectiv de lucru operativ, însărcinând Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să gestioneze coordonarea programului de listare de companii pe bursă, astfel încât noi oferte să aibă loc încă din toamna acestui an.

Acest lucru a devenit imposibil, întrucât cele mai rapide oferte ar putea fi pregătite în opt luni de zile, conform documentelor grupului de lucru.

Chiar săptămâna trecută, oamenii de afaceri s-au plâns că există o ruptură între ce se întâmplă la nivel de Guvern şi ce se întâmplă în Parlament sau la nivelurile inferioare din ministere, un exemplu în acest sens fiind susţinerea pentru listări.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Româniam a spus, joi: "La Guvern, avem o susţinere clară şi fermă, iar la Parlament, sau chiar la nivelul unor miniştri, auzim că astfel de privatizări nu se vor mai face".

Indiferent de deciziile politice, inventarul făcut de MFP şi ASF oferă o imagine a participaţiilor statului şi a stadiului lor. De exemplu, 410 companii unde statul are deţineri sunt în insolvenţă sau faliment, iar la alte 127 sunt puse popriri.

Autorităţile au idenficat 12 companii strategice, care nu pot face obiectul unor privatizări, între care Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica sau Compania Naţională a Uraniului. Cum primele trei sunt deja pe Bursă, probabil că documentul se referă la înstrăinarea pachetului majoritar.

• Romgaz şi Conpet, cel mai uşor de scos pe bursă

Cel mai lesne, statul poate vinde noi participaţii din Romgaz şi Conpet, conform evaluării ASF şi MFP.

Pentru Romgaz, unde statul mai are o deţinere de 70,01%, autorităţile recomandă o potenţială ofertă publică primară, dar fără să fie diminuat pachetul de acţiuni deţinut de stat pentru luarea unor decizii importante în AGA (66,67%) şi numai în situaţia în care operatorul economic justifică temeinic atragerea de resurse prin mecanisme ale pieţei de capital. Este luată în calcul şi o ofertă publică secundară, dar numai în limita pachetului de acţiuni de maxim 4,67%, astfel încât să nu fie diminuat pachetul majoritar de acţiuni.

Romgaz îndeplineşte în totalitate limitele indicatorilor pe anul 2014, astfel cum au fost acestea recomandate de ASF.

O situaţie similară are şi Conpet, unde o potenţială ofertă publică primară trebuie să ia în considerare să nu fie diminuat pachetul de acţiuni deţinut de stat pentru luarea unor decizii importante în AGA (51%) şi este recomandată numai în situaţia în care operatorul economic justifică temeinic atragerea de resurse prin mecanisme ale pieţei de capital. O ofertă publică secundară poate avea loc numai în limita pachetului de acţiuni de maxim 7,72%, astfel încât să nu fie diminuat pachetul majoritar de acţiuni. Statul deţine acum 58,72% din Conpet.

Oil Terminal nu îndeplineşte în totalitate indicatorii recomandaţi de ASF, însă şi aici poate fi luată în calcul o ofertă, primară sau secundară, în aceleaşi condiţii, astfel încât statul să păstreze controlul.

În cazul Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, documentul menţionează că există o hotărâre de guvern pentru derularea unei oferte publice primare pentru un pachet de acţiuni nou-emise reprezentând 15% din capitalul social existent, însă listarea poate avea loc după opt luni de la ieşirea din insolvenţă.

• Urmează vânzarea a 8% din Petrom către salariaţi

ASF şi MFP amintesc că există prevederea legală care permite vânzarea unui pachet de acţiuni de până la 8% din OMV Petrom (unde statul deţine 20,64% din acţiuni) către salariaţi, ulterior adoptării unei hotărâri a Guvernului în acest sens.

Operaţiunea necesită obţinerea acordului acţionarului majoritar, potrivit ASF. În plus, urmează să fie derulată o procedură de vânzare către OMV a unor acţiuni nou emise, rezultate din majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor.

Pe lista grupului de lucru se regăsesc şi GDF Suez Energy România (unde statul are 37%) şi E.ON Energie România (31,82%), care, însă, necesită acordul acţionarului majoritar pentru derularea unei oferte publice primare/oferte publice secundare şi pentru admiterea la tranzacţionare. În aceste cazuri, ar putea fi aplicate prevederile OG nr. 31/2004 pentru vânzarea câte unui pachet de acţiuni de până la 10% către salariaţii din distribuţia de gaze.

De asemenea, Electrica îşi poate vinde din deţinerile la filialele FDEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord, FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Nord, FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud, în condiţiile aprobării acţionarilor.

La fel, SAPE poate renunţa la deţinerile la Enel Distribuţie Dobrogea (24,90%), Enel Distribuţie Banat (24,87%), Enel Energie (37,00%), Enel Distribuţie Muntenia (23,57%), Enel Energie Muntenia (23,57%).

Pentru privatizarea Rompetrol Rafinare SA, Guvernul a stabilit vânzarea, la licitaţie cu strigare, a unui pachet de 11.775.349.451 acţiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al companiei.

De asemenea, Ministerul Transporturilor ar trebui să vândă pe bursă, conform unor decizii din 2006, câte 5% din Tarom, Aeroporturi Bucureşti, Aeroportul Kogălniceanu, "Traian Vuia" şi altele.

Premierul Victor Ponta a avut numeroase ieşiri publice în care şi-a arătat susţinerea pentru privatizări prin Bursă, însă pe parcursul acestui an statul nu a mişcat nimic în acest sens, aşa că Bursa de Valori Bucureşti riscă să încheie anul fără nicio ofertă pe piaţa principală.