Mişu Negriţoiu: Recapitalizarea este, probabil, prioritatea băncilor în acest an

• Interviu cu dl. Mişu Negriţoiu, director general ING Bank

Reporter: Care sunt aşteptările dumneavoastră în acest an privind economia naţională? Care ar fi lucrurile pozitive şi cele negative pe care le-aţi puncta?

Mişu Negriţoiu: În anul 2012 va fi o uşoară creştere, dar la limita de eroare, probabil plus 1%. Este bine că nu este scădere, deşi se vorbeşte de revenirea recesiunii, care este mai mult statistică decât reală. Probabil că economia se va menţine la acelaşi nivel cu câteva îmbunătăţiri: scăderea inflaţiei, care se află la un nivel record, reprezintă un lucru bun pentru că sus-ţine consumul privat, iar deficitul bugetar este finanţat atât de pe plan intern, cât şi de pe plan internaţional, aproape 50% din nevoile de finanţare fiind asigurate. Mai problematic este cum vor fi folosiţi aceşti bani şi cum va fi administrată datoria publică într-un an electoral, pentru că de fapt aspectele negative pot să vină din anul electoral care ar putea să marcheze nişte devieri de la politicile neutre, sănătoase. Probabil factorul negativ, în prezent, este nivelul investiţiilor străine directe. Ar mai fi majorarea salariilor, dar aceasta poate fi şi cu bune şi cu rele. Am văzut că veniturile au crescut şi poate că majorarea salariilor la bugetari are impact asupra consumului, dar evident că poate să deterioreze echilibrele macroeconomice fragile care nu sunt încă consolidate.

Însă eu nu cred că anul acesta se vor înregistra devieri mari. Diferenţa faţă de anul trecut va fi sectorul agricol. Este improbabil că sectorul agricol va creşte la acelaşi nivel ca anul trecut şi că va contribui la creşterea PIB-ului la acelaşi nivel, în condiţiile în care creşterea sectorului agricol este neutră la veniturile bugetare, pentru că agricultura nu este fiscalizată. Partea cea mai rea anul acesta probabil este prelungirea aşteptărilor, legată de faptul că a trecut un an, doi, trei de la criza financiară.

Reporter: Dar pentru anul viitor ce estimări aveţi privind economia noastră?

Mişu Negriţoiu: În România, este destul de greu de citit mai ales care va fi structura politică, care vor fi programele politice, pentru că mesajele sunt destul de contradictorii. Este foarte greu să te uiţi în anul 2013 şi să vezi ce se întâmplă, deşi statistic vorbind prognoza noastră zice că în anul 2013 vom creşte mai mult decât în anul 2012. Probabil că de acest lucru se leagă şi ezitarea investitorilor străini de a se angaja pe termen lung pentru că există o lipsă de claritate a drumului pe care îl va parcurge România în următorii doi trei ani. Sunt confuzii până la nivelul anului 2015, inclusiv cu adoptarea euro. Tehnic vorbind noi nu avem cum să adoptăm euro în 2015, fără să fi început procesul în 2012. Acest lucru creează confuzie în piaţă şi am văzut chiar câteva bănci care declară că dacă tot adoptăm euro în 2015 de ce trebuie să ne mai preocupe creditarea în lei şi se creează un fel de confuzie pe piaţă. În privinţa adoptării euro, noi nu ne uităm la toate criteriile Tratatului de la Maas-tricht, ci doar la acelea care ne convin. Datoria publică, nivelul inflaţiei şi nivelul deficitului bugetar sunt în regulă, însă ceea ce este greu de spus este dobânda de referinţă pe termen mediu şi lung. Adoptarea euro presupune o dezvoltare, o maturizare a pieţei monetare şi a pieţei creditului în Româ-nia, care este cel mai slab punct al nostru din două considerente. În primul rând este o piaţă eminamente pe termen scurt, este o piaţă sub un an, este o piaţă super lichidă pe termen scurt, este o piaţă cu o dobândă excesiv de redusă faţă de resursele existente şi este injectată permenanet cu lichiditate pe termen scurt. În al doilea rând, din piaţa noastră monetară lipsesc şi alte instrumente, diferite de banii cash. Lipsesc titlurile de credit care sunt obligaţiunile pe termen scurt, pe termen mediu şi lung, ca să formeze o piaţă. La nivelul sectorului privat ar trebui să fie aceleaşi instrumente la dispoziţia companiilor, cum sunt certificatele de trezorerie de la Ministerul de Finanţe sau obligaţiunile. În mod normal piaţa obligaţiunilor de stat ar trebui să fie continuată la nivelul sectorului privat şi să aibă acelaşi rol de amortizor pe care îl au şi în sectorul public. În absenţa completă a aces-tor instrumente de pe piaţă, este foarte greu ca piaţa să se echilibreze şi să funcţioneze pe legea vaselor comunicante şi resursele să se mişte în funcţie de cerere, pentru că ai două pieţe blocate, una este pe termen scurt cu exces de lichiditate şi pe care nu poţi să o foloseşti şi alta este piaţa creditelor pe termen mediu şi lung, unde ai nevoie de lichiditate suplimentară şi nu poţi să iei de pe piaţa monetară bani şi să pui în piaţa ipotecară, unde pe urmă ai preţuri mai mari şi există distorsiuni. Tehnic vorbind, mi-e foarte greu să spun că întrunim criteriile Maastricht pentru adoptarea euro.

Reporter: Spuneaţi că aproape 50% din nevoile de finanţare ale ţării noastre sunt asigurate. Ar mai putea Ministerul Finanţelor Publice să iasă pe pieţele externe cu emisiuni de titluri de stat?

Mişu Negriţoiu: Eu nu văd când să mai iasă, pentru că o ţară cu două runde de alegeri este foarte greu să se vândă pe piaţă. Teoretic ar putea să mai iasă în toamnă, dar nu ştiu dacă mai au timp. Mie mi se pare că nu sunt prea hotărâţi pe ce monedă să iasă. După ce au ieşit în dolari nu mai ştiu unde să se mai ducă. Emisiunile acestea trebuie să aibă o continuitate, trebuie să aibă un "yield curve" (n.r. curbă a randamentelor), o istorie. Două emisiuni realizate în America nu sunt suficiente. Dacă vrei să faci "yield curve" în America, atunci probabil trebuie să faci cinci, şase, şapte emisiuni şi pe urmă realizezi o istorie. Trebuie să te relansezi în euro, pentru că istoria emisiunilor de euro s-a cam terminat. Eu nu înţeleg strategia de a merge pe două valute şi apoi să asiguri continuitate în aceste valute şi la ce interval. Emisiunile internaţionale trebuie să aibă aceeaşi continuitate pe care o au şi emisiunile interne, certificatele de trezorerie fiind un produs continuu. Trebuie să te hotărăşti pe ce piaţă să stai.

Reporter: Cum credeţi că va evolua, anul acesta, sectorul bancar?

Mişu Negriţoiu: Sistemul bancar este relativ stabil, este bine capitalizat. Probabil anul acesta va fi anul recapitalizării băncilor europene care sunt prezente în România, şi probabil că acest lucru va avea şi un impact asupra peisajului bancar românesc, dar nu cred că în sens negativ, pentru că am văzut deja discuţii ca unităţile din România şi din ţările din zonă să fie cumva reorganizate sub alte vehicule şi să nu fie aşa de mult afectate. Cu toate acestea sectorul bancar este într-o situaţie bună, liniile de finanţare vor fi mai puţine decât au fost înainte. Am văzut că toată lumea deja pune accent pe finanţarea locală, în condiţiile în care Ro-mânia are un deficit substanţial de economisiri, pentru că dacă ne uităm la raportul între depozite şi credite în ţara noastră este mult subunitar, atunci aceşti bani trebuie aduşi de undeva şi acest lucru va conduce la limitarea creditului. Prognoza noastră este că, probabil, creditul va creşte cu 5-6%, adică destul de firav. Oferta de credite va fi mai mică, din perspectiva că liniile de finanţare sunt mai reduse. De asemenea, pe partea de cerere, am observat că oamenii sunt mai grijulii, judecă mai mult, se gândesc de mai multe ori până să îşi iau un credit. Am văzut că au crescut depozitele, că oamenii economisesc mai mult, pe fondul aşteptărilor de îmbunătăţire a economiei.

Reporter: Ce planuri are ING Bank pentru acest an?

Mişu Negriţoiu: Am spus de mai multe ori, şi este valabil şi pentru anul acesta, ING creşte în propriul ei ritm. Noi am crescut ca şi cotă de piaţă anul trecut, pentru că volumul nostru de credite a crescut şi pentru că au scăzut alte bănci, dar nu ne dorim o creştere agresivă. Vom continua să creştem şi anul acesta moderat, în ritm cu creşterea pieţei. Vom continua să dezvoltăm mai mult retailul, să ne uităm mai mult la sectorul IMM şi ne interesează preponderent creditarea în lei. Suntem stabili cu reţeaua şi nu avem planuri să o mai dezvoltăm. Probabil că o să mai închidem o unitate/două, o să mai deschidem alta, dar în acelaşi ritm, în aceeaşi structură. Ne interesează să promovăm internetul şi electronic banking, să automatizăm cât mai mult din procese, să facem accesul cât mai facil pentru clienţii noştri, pentru ca aceştia să poate să opereze cât mai mult de la distanţă. Vrem să dezvoltăm rolul de bancă modernă în România.

Reporter: În ce stadiu se află vânzarea diviziilor de asigurări şi pensii private ale ING Group din ţara noastră?

Mişu Negriţoiu: ING a separat partea de asigurări, care operează ca trei companii distincte în America, Asia şi Europa. Divizia din România este partea din ING Asigurări Europa. Dar cel mai bine ar fi să-i întrebaţi pe dânşii ce planuri au pentru viitor. ING este acţionar şi poate rămâne în continuare acţionar chiar după listare.

Reporter: Prima tranzacţie de pe piaţa bancară a fost deja anunţată şi mă refer aici, la vânzarea MKB Romexterra Bank. Credeţi că vom asista şi la alte achiziţii sau fuziuni în perioada următoare?

Mişu Negriţoiu: Cred că sunt câteva bănci în România care vor să vândă, dar nu prea există cumpărători. Toate băncile urmăresc întâi să se consolideze şi în subsidiar să achiziţioneze. Nu cred că vor fi achiziţii spectaculoase anul acesta sau anul viitor. Băncile trec deja printr-un proces de reorganizare si de implementare a cerinţelor de capitalizare conform cerinţelor Basel III. Recapitalizarea este, probabil, prioritatea acestui an. Ca urmare a recapitalizării s-ar putea să existe o nouă configuraţie. Am văzut deja că unele bănci se gândesc să-şi împartă portofoliile, activele şi să îşi facă mai multe vehicule, dar nu cred că vor exista tranzacţii mari şi aceasta pe care o vedem este o tranzacţie mică, iar fondul de investiţii a cumpărat banca mai mult ca o oportunitate, în ideea de a o vinde. Eu cred că următorii doi, trei ani reprezintă o perioadă de consolidare pentru că băncile nu sunt încă complet "curăţate", după care se discută sau se lansează eventuale achiziţii, dar până atunci nu văd posibile aceste tranzacţii. Nicio bancă nu poate să spună astăzi că este foarte solidă şi puternică şi că nu are probleme, pentru că depinde cum evoluează piaţa. Probabil operaţiuni marginale, foarte mici, o să vedem şi probabil de la alţi jucători decât băncile, poate tot fonduri de investiţii. Se mai pot cumpăra eventual portofolii, dar nu văd fuziuni mari.

Reporter: Intrarea fondurilor de investiţii în acţionariatul băncilor ar putea pune la îndoială siguranţa acestora?

Mişu Negriţoiu: Nu cred. Fondurile de investiţii, fonduri deschise sau închise (private equity), cumpără în mod curent acţiuni pe piaţă. Ei se implică în organizare şi obiectivul lor este să facă o bancă atractivă, ca să poată să o vândă ulterior unei instituţii de credit. Un fond de investiţii nu va sta într-o bancă mult timp. Fondurile de investiţii sunt acţionari şi în băncile listate, sunt probabil mai agresivi decât investitorii obişnuiţi, dar au aceleaşi interese ca orice investitor.

Reporter: În ultima vreme, s-a vorbit destul de des despre numărul mare de bănci din sistemul nostru bancar. Este sistemul bancar aglomerat, comparativ cu mărimea populaţiei şi necesităţile aces-teia?

Mişu Negriţoiu: Dacă vorbim de nivelul de bancarizare, de intermediere bancară, România este sub bancarizată. Noi nu avem nici ca servicii, dar nici ca active, nici ca împrumuturi un nivel suficient de intermediere. Noi avem un nivel de intermediere bancară de circa 40-50% şi într-o economie dezvoltată acesta este peste 100%. Pe de altă parte, când ne uităm la clienţii potenţiali din România, piaţa nu este saturată. Eu cred că noi suntem sub bancarizaţi. Dacă ne uităm cine poate să asigure nivelul acesta de bancarizare a pieţei româneşti, nu ai nevoie într-adevăr de 40 sau 50 de jucători, dar în această perioadă foarte mulţi au venit oportunistic în aşteptarea unor vremuri mai bune sau acoperă anumite nişe de piaţă. Avem nevoie de câteva bănci universale mari, puternice, care contea-ză, pentru că restul sunt oarecum marginali. Sistemul bancar românesc este astfel creionat încât nu are nevoie de aşa de multe bănci. Există o contradicţie: prea multe bănci şi prea puţine servicii. Pe măsură ce piaţa se dezvoltă, se maturizează, cred că se va face selecţia în aceste bănci. Avem nevoie de mai multe servicii şi produse bancare, de mai mulţi clienţi în bănci.

Reporter: Ce lipseşte, în prezent, din piaţa bancară de la noi?

Mişu Negriţoiu: Cred că piaţa bancară este încă prea costisitoare, prea scumpă, sunt multe costuri ascunse. Probabil costurile vin şi din dimensiune, dacă sunt bănci mici, costurile sunt mai mari, sunt costuri de reţea, se trece de la un sis-tem de banking clasic la unul modern şi probabil trebuie simplificată puţin şi piaţa bancară. Din păcate sunt costuri în creştere şi cu reglementarea. Tendinţa este ca serviciile bancare să fie mai ieftine, mai simple şi mai la îndemâna tuturor. Ca serviciile de utilităţi...

Reporter: Creditarea are şanse, anul acesta, să crească? De unde ar putea veni motoarele de creştere?

Mişu Negriţoiu: Creditarea se realizează pe fondul creşterii veniturilor în sectorul public şi privat, pe predictibilitatea acestor venituri în momentul în care economia îşi revine şi este mai stabilă şi pe fondul dezvoltării consumului, dar însoţită în continuare de o creştere a economisirii şi a depozitelor. Popu-laţia României totuşi este o populaţie relativ tânără cu nevoi de consum şi investiţii.

Reporter: Vorbiţi despre o creştere a economisirii şi a depozitelor. Totuşi dobânzile la depozite sunt în scădere. În aceste condiţii, vor mai creşte depozitele?

Mişu Negriţoiu: Dobânzile sunt în scădere în termeni comparabili cu ce a fost înainte. Prima la depozite a fost prea mare înainte. Dacă ne uităm în piaţă, sunt dobânzi la 6% şi dacă ne uităm la inflaţie aceasta este 2%. România nu a avut niciodată nişte dobânzi real pozitive aşa de mari. În mod normal, dobânda dacă ar fi 3% ar fi ok, peste un nivel al inflaţiei de 2%. Prima la depozite este destul de mare, or asta nu poate să ţină prea mult. Genul acesta de corelaţii trebuie aduse în echilibru. Dar eu cred că fundamental comportamentul românilor va fi spre economisire mai mult decât înainte. Românii se confruntă acum cu o nesiguranţă şi trebuie să îşi pună bani deoparte pentru orice eventualitate. Cred că românii se uită cu mai mare atenţie la limitarea propriilor nevoi. Probabil că înainte de a-şi cumpăra o maşină sau un apartament se uită mai mult la preţ.

Reporter: Dobânzile ridicate la depozite, practicate în prezent de unele bănci, reflectă nevoile de finanţare ale acestora?

Mişu Negriţoiu: Da, este clar acest lucru. Este o dublă presiune, din partea Băncii Centrale, care cere un anumit nivel de lichiditate şi resurse proprii şi probabil este o presiune în interiorul băncilor respective de la băncile străine care solicită filialelor din România să aibă propriile resurse. Acest lucru nu poate să dureze prea mult. Trebuie să vii la nişte echilibre normale.

Reporter: Evoluţia creditelor neperformante ar putea intra anul acesta pe un trend descendent?

Mişu Negriţoiu: Creditele neperformante sunt în continuare o mare problemă pentru sistemul bancar şi nivelul lor este foarte mare. Ele au scăzut puţin, dar nivelul lor se menţine la 14%. Nu există nicio economie cu un nivel aşa de ridicat. Cred că nivelul creditelor neperformante va fi stabil anul acesta. Poate va exista o uşoară îmbunătăţire, dar vor fi stabile pentru că nu se întâmplă nimic major în economie. Creditele noi sunt mai puţin expuse defaultului, dar trendul lor va fi stabil anul aces-ta. Eu cred că vor scădea în continuare, şi vor scădea din două motive. Portofoliul se reduce, iar calitatea noilor credite este îmbunătăţită şi veniturile românilor vor creşte, în următorii doi trei ani şi vor avea mai multe posibilităţi să-şi plătească rata.

Reporter: Ce impact va avea asupra sistemului bancar Acordul Basel III?

Mişu Negriţoiu: Basel III este o măsură prociclică cum le place macroeconomiştilor să spună, pentru că într-o situaţie în care deja resursele sunt mai scumpe, mai limitate, sectorul bancar se confruntă cu probleme de asigurare a lichidităţilor, le mai pui şi condiţii suplimentare care înseamnă costuri suplimentare, este bomboana de pe colivă. Basel III costă destul de mult şi reduce numărul de operatori. Într-o piaţă în care vrei să ai mai mulţi operatori, mai multe produse, vrei să încurajezi concurenţa, ca să fie produse mai accesibile şi mai ieftine, Basel III are efectul invers, restrânge, limitează şi ridică costurile. Costurile trebuie să scadă şi în condiţiile lui Basel III, cos-turile în România se vor reduce pentru că vor scădea alte elemente de cost. O măsură contraciclică ar fi fost să lase lucrurile mai relaxate o perioadă...