Miza scandalului "Cormoranul": 250 euro subvenţie la hectar

Patronatul Peştelui din România solicită o compensaţie de 250 de euro la hectar pentru peştele mâncat de păsările ihtiofage din fermele de acvacultură.

Mariana Munteanu, preşedinte Patronatul Peştelui din Româ-nia, a declarat, ieri, cu prilejul unei conferinţe: "Cei doi piloni pe care îi are zootehnia şi agricultura îi solicită şi acvacultura. Adică Pilonul I de subvenţii pe kilogramul de peşte livrat şi Pilonul II de investiţii în care să avem măsuri de acvamediu, de compensare a acestor pierderi privind apartenenţa la SIT Natura 2000, care ar fi de 250 de euro pe hectar pe an".

În ceea ce priveşte subvenţia, domnia sa a spus că organizaţia va face un calcul şi va oferi o cifră ulterior. Conform informaţiilor oferite de piscicultori, păsările ihtiofage pot mânca până la 80% din producţie în cazul fermelor care au pepiniere şi în fermele din Delta Dunării. Păsările mănâncă anual 25.000 - 30.000 de tone de peşte, în condiţiile în care producţia naţională ajunge la 12.000 de tone.

O problemă ar reprezenta-o cormoranul, pasăre pentru care nu există prădători naturali care să regleze natural populaţia de cormorani din ţara noastră. Pe lângă aceasta, Mariana Munteanu a afirmat că unul dintre dăunătorii importanţi ai fermelor piscicole este pelicanul, iar efectele daunelor provocate de această pasăre sunt destul de mari în Delta Dunării.

Amintim că, în urmă cu o săptămînă, la Strasbourg, Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a declarat că o foarte mare problemă pentru acvacultura din România sunt cormoranii care pun probleme şi pentru unii fermieri piscicoli, care au fost nevoiţi să renunţe la afaceri şi să se reprofileze din cauza pierderilor înregistrate, şi de aceea Comisia Europeană trebuie să găsească soluţii. Daea a făcut aceste precizări în contextul declaraţiilor din Parlamentul European, în care încerca să atragă atenţia asupra pagubelor imense pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli, decimând peştele, în condiţiile în care această specie de păsări este protejată printr-o directivă europeană, iar mijloacele folosite de fermieri pentru a-i alunga s-au dovedit ineficiente.

Cu toate acestea, Ovidiu Bufnilă, reprezentantul Societăţii Ornitologice din România a declarat, săptămâna trecută, că o parte din vină pentru înmulţirea cormoranilor o poartă piscicultorii, iar miza ar putea fi acordarea unor subvenţii mai mari către fermele aces-tora. Ovidiu Bufnilă a menţionat: "Cormoranii sunt păsări care mănâncă peşte, au fost aici mereu, au mâncat mereu peşte. Problema este că noi îi ajutăm să se dezvolte. Cu cât au mai multă mâncare, cu atât depun mai multe ouă şi cresc mai mulţi pui. Iar mâncarea e asigurată de piscicultori. Ei sunt cei care au luat lacuri mari în concesiune şi au populat cu peşte, fără să ia măsuri să îşi apere investiţia. În natură e mereu un echilibru, tot noi oamenii suntem cei care îl stricăm. Dăm mai mult peşte, vin mai multe păsări. Dacă pui seminţe pe pervaz, vin păsări să mănânce, acum unii au făcut hrănitori de cormorani, atâta tot".

Domnia sa a spus că există măsuri de apărare împotriva pagubelor, măsuri eco, ce presupun fire de nylon întinse peste bazine, ca să nu intre multe păsări, ci doar câte una sau două, ceea ce duce la diminuarea pagubelor pentru piscicultori.