Moartea caricaturiştilor, confiscată de Big Brother-ul nostru

-------

Actualizare 16:05 Şase organizaţii solicită măsuri de prevenire a atacurilor teroriste fără a încălca drepturile cetăţenilor

Şase organizaţii solicită măsuri ferme pentru prevenirea atacurilor teroriste cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, transmite caleaeuropeană.ro.

Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), Calea Europeană, Asociaţia Română pentru Evaluare şi Strategie (ARES), Asociaţia pentru Transformare Europeană, Asociaţia Atlantică a Tinerilor Lideri Politici, Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", Federaţia Patronatelor din Turism si Servicii, solicită decidenţilor politici (preşedinţilor de partide, membrilor Parlamentului şi Guvernului), Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi Curţii Constituţionale a României, să asigure instituţiilor cu atribuţii în domeniu instrumentele necesare şi suficiente, inclusiv legislative, pentru preîntâmpinarea unor potenţiale atacuri teroriste sau alte ameninţări, potrivit sursei citate.

Semnatarii subliniază faptul că, astfel de tragedii ne readuc aminte de nevoia esenţială a cetăţenilor de a se simţi protejaţi de statul în care trăiesc şi îşi reafirmă sprijinul pentru demersurile statului român de întărire a capacităţilor structurilor sale responsabile de securitatea naţională.

"De asemenea, frecvenţa acestor fapte din ultimul timp, dincolo de atingerea adusă vieţii unor oameni nevinovaţi, reprezintă încălcări grave ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. În acest context, se impune o abordare calmă, raţională şi de solidaritate naţională în jurul obiectivelor ce vizează apărarea vieţii cetăţenilor României.

Semnatarii solicită crearea cadrului legislativ necesar, care să ţină cont de progresul tehnologic şi de modul în care acesta este folosit de către indivizi sau grupuri implicate în planificarea sau comiterea de atacuri teroriste, cu precădere aprobarea în regim de urgenţă a proiectului de lege privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice PrePay (exemplificăm prin declaraţia lui Andrew Parker, Director general, MI5, Serviciului de securitate britanic: "Zonele întunecate în care teroriştii plănuiesc ameninţările la adresa noastră sunt în creştere.....").

Reamintim că în orice stat democratic, libertatea şi siguranţa cetăţenilor reprezintă drepturi fundamentale garantate de Constituţie, prima datorie a unui stat fiind aceea de a-şi proteja cetăţenii şi de a acţiona rapid când siguranţa acestora şi securitatea sa naţională sunt ameninţate sau compromise.

În acelaşi timp, solicităm decidenţilor politici să asigure respectarea dreptului la viaţă privată şi a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi evitarea potenţialelor încălcări ale acestor legi prin: asigurarea de către Parlament a resurselor umane, financiare şi logistice, necesare şi suficiente, în vederea efectuării unui control prompt şi de calitate privind instituţiile care stochează datele persoanelor; asigurarea de către Parlament (instituţie care reprezintă poporul român) prin Comisiile de specialitate a unui control eficient asupra serviciilor de informaţii; garantarea folosirii legale a instrumentelor şi capabilităţilor puse la dispoziţia beneficiarilor, astfel instituţiile ce vor beneficia de instrumentele legislative menţionate să asigure, prin intermediul departamentelor juridice din cadrul acestora, proceduri clare prin care să evite orice fel de încălcare a drepturilor fundamentale", mai transmite site-ul citat.

(A.C.)

---------------

Actualizare 13:17 Legea "Big Brother" va fi repusă pe agenda Guvernului, Parlamentului şi societăţii civile

Legea "Big Brother" şi cea privind cartelele preplătite vor fi repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, potrivit unui comunicat emis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

La şedinţa comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă s-a stabilit că se impune o abordare integrată şi o utilizare la maximum a mecanismelor de colaborare ale celor două structuri, pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor de natură să afecteze grav mediul de securitate.

În acest sens, s-a convenit asupra necesităţii repunerii pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile a pachetului de acte normative indispensabile asigurării climatului de siguranţă publică şi securitate naţională, în raport de noile evoluţii ale situaţiei de securitate, dar şi de normele Uniunii Europene şi naţionale în domeniu, arată Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă.

"Aceste reglementări vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video", mai arată MAI.

Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

(A.C.)

-----------

Actualizare 11:37 Maior (SRI): "Noile ameninţări teroriste pun în pericol grav securitatea naţională"

Situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa indică o nouă dimensiune a ameninţărilor teroriste, de natură să pună în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, a declarat directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, la reuniunea de astăzi de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), scriu surse din presă.

Şeful SRI a afirmat, la şedinţa Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, că noile ameninţările teroriste ar putea periclita, de asemenea, credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

La rândul său, vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, a afirmat că asigurarea unui climat de securitate publică implică existenţa unor mecanisme operaţionale eficiente ale structurilor de stat, în paralel cu un nivel înalt de responsabilitate privind asigurarea garanţiilor procesuale ale persoanelor investigate.

În aceste condiţii, participanţii la reuniune au stabilit că se impune o abordare integrată şi o folosire la maximum a mecanismelor de colaborare ale Grupului Interministerial, pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor ce ar putea să afecteze grav mediul de securitate.

Ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea, a declarat: "Toate instituţiile prezente aici, membre ale celor două structuri (GIS şi CNSSU) au atribuţii specifice, dar împreună, beneficiind de un cadru normativ şi operaţional bine structurat, pot genera o reacţie fermă, rapidă, de natură a asigura siguranţa publică, prevenirea şi contracararea tuturor fenomenelor generatoare de pericol la adresa cetăţenilor".

Şedinţa comună, condusă de Oprea, a avut ca temă analiza dinamicii situaţiei de securitate la nivelul Uniunii Europene şi în zonele de interes strategic ale ţării noastre, precum şi dezvoltarea capabilităţilor pe linia intervenţiei în situaţiile speciale de urgenţă.

La eveniment, au participat: George Scutaru (consilier prezidenţial pe probleme de securitate), George Maior (directorul SRI), Robert Cazanciuc (ministrul Justiţiei), Tiberiu Niţu (procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), Silviu Predoiu (directorul Serviciului de Informaţii Externe), Marcel Opriş (directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale), Lucian Pahonţu (directorul Serviciului de Protecţie şi Pază), Bogdan Aurescu (ministrul Afacerilor Externe), Sorin Grindeanu (ministrul pentru Societatea Informaţională), Ioan Rus (ministrul Transporturilor), Mihai Tudose (ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului), Sorin Câmpeanu (ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice), Darius Vâlcov (ministrul Finanţelor Publice), Daniel Constantin (ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), Graţiela Gavrilescu (ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor), Eugen Orlando Teodorovici (ministrul Fondurilor Europene), Neculaie Plăiaşu (preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor) şi Andrei Attila Chendi (directorul Departamentului pentru Luptă Antifraudă).

(V.B.)

---------

Actualizare 10:35 ONG-urile acuză autorităţile că se folosesc de tragedia din Franţa pentru aprobarea unor măsuri care încalcă drepturile omului

Mai multe organizaţii non-guvernamentale şi-au exprimat "îngrijorarea cu privire la insistenţa cu care instituţiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgenţă, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului", potrivit unui comunicat publicat de organizaţia ActiveWatch.

ONG-urile amintesc că respingerea Legii Big Brother datează din iulie 2014 şi că "urgenţa" invocată de autorităţi pentru analiză în regim de urgenţă a efectelor nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale.

"Totodată, precizăm că agenda întrunirii nu ţine cont de câteva aspecte esenţiale:

Franţa, exemplul invocat care a declanşat această «agitaţie» instituţională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din dată de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând «ideea unei legislaţii dictate de emoţie».

Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are şanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicaţii oricum reţin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simplă clarificare a art. 152 din Codul de procedura penală.

Orice ordonanţă de urgenţă în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituţională conform art. art.115 alin.(6) din Constituţia României", mai arată sursa citată.

Semnatarii comunicatului sunt:Miliţia Spirituală, APADOR-CH, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Asociaţia Geo-spaţial.org, Fundaţia Ceata, Asociaţia Interactive Advertising Bureau România(IAB România).

(Alexandru Costea)

----------

Actualizare 08:36 Reuniune la MAI, pentru dezbaterea Legii "Big Brother"

Reprezentanţii SRI, DIICOT, DNA şi cei ai Ministerului de Interne (MAI) se reunesc astăzi, la ora 9, la sediul MAI, ca să discute aşa-numita lege "Big Brother", respinsă anul trecut, ca neconstituţională, de Curtea Constituţională a României (CCR), transmit surse din presă.

Două legi asemănătoare au fost declarate neconstituţionale de CCR. Prima impunea operatorilor de comunicaţii să stocheze timp de 6 luni datele legate de convorbirile efectuate, durata şi locul unde au avut loc. A doua urmărea să oblige clienţii să-şi dea datele personale, inclusiv CNP-ul, la cumpărarea unei cartele preplătite (pre-pay).

În prezent, autorităţile caută o soluţie constituţională pentru introducerea acestor măsuri (integral sau parţial) în legislaţie.

(Valentin Busuioc)

---

Caricaturiştii francezi au fost valoroşi doar în viaţă, militând pentru dreptul la liberă exprimare, moartea lor a fost confiscată de interesele împotriva cărora au luptat.

În condiţiile în care criza economică oricum strangulează libertatea de exprimare, astfel de evenimente precum cele de la Paris - justifică orice fel de limitare a drepturilor democratice de exprimare liberă, justifică măsuri pentru controlul persoanei şi asupra convingerilor sale.

După ce, luni de zile, societatea civilă a criticat Legea Big Brother şi a cartelelor prepay cum că limitează mai multe drepturi cetăţeneşti, iată că, acum, autorităţile acţionează pentru adoptarea acestor legi, fără să întâmpine prea multe critici. De altfel, în asemenea momente, când întreaga lume este cuprinsă de emoţie cu privire la moartea celor doisprezece francezi, cine ar îndrăzni să se opună unei astfel de iniţiative?

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat ieri că, în urma incidentelor din Franţa, legile privind cartelele preplătite şi retenţia datelor (aşa numita Lege Big Brother) ar putea constitui, dacă le-am avea în vigoare, instrumente potrivite ca să prevenim actele de terorism.

Oficialul consideră că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului şi secretul corespondenţei, însă prioritar este dreptul la viaţă, chiar dacă ajunge să fie îngrădit dreptul la comunicare.

Avocatul Iulian Urban a reacţionat la declaraţiile lui Tiberiu Niţu, afirmând că prezervarea unui drept - dreptul statului de a prinde infractorii - nu se poate face prin încălcarea altui drept - dreptul la viaţă privată, dreptul la secretul corespondenţei.

Procurorul general al României consideră că, pentru lupta împotriva teroriştilor şi pentru prevenirea actelor de terorism, nicio măsură nu este disproporţionată.

Analistul Ionel Niţu susţine că este dificilă menţinerea echilibrului între două atribute fundamentale şi anume libertatea şi securitatea.

Domnia sa susţine: "Personal, opţiunea pentru cartele pre-pay mi se pare în regulă, de vreme ce nu te simţi afectat atunci când ai abonament, de ce să te simţi când ai cartelă şi o cumperi cu buletinul?

E îndeobeşte cunoscut că se utilizau cartele pre-pay în situaţii la limita legii sau pentru infracţiuni. Înţeleg că este în acord şi cu legislaţia în plan european.

Problema mea este nu legea, ci efectul ei: dacă eu, infractor, ştiu că nu mai pot lua cartela decât cu buletinul, înseamnă că trebuie să fiu stupid să folosesc acea cartelă pentru infracţiuni.

Un alt efect ar fi că posibilii infractori vor utiliza intermediari pentru achiziţionarea, să zicem, a 10 cartele. Deci efectul este aproape zero. Va apărea un nou job: intermediatorul de cartele, cum erau prin anii 90 cei care, cu bună ştiinţă sau din naivitate, erau convinşi să înfiinţeze firme prin care alţii dădeau tunuri.

Pe partea de monitorizare a comunicaţiilor virtuale, din motive de securitate cyber, lucrurile sunt mai complicate.

Personal, nu sunt de acord cu legea, pentru că vreau să am intimitate (aşa cum aveam şi cu poşta clasică). Iar dacă îmi sunt interceptate comunicaţiile, atunci vorbim de o restrângere a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi, deci, trebuie făcută doar cu aprobarea unui judecător, în baza unor informaţii. Altminteri, calea către abuzuri este deschisă. Am mai spus-o şi repet: parcă investim prea mult (timp, legislaţie, bani, oameni etc.) în securitate şi prea puţin în libertate şi prosperitate".

Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută ca legea "Big Brother", este neconstituţională.

În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ este de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare.

Legea 82 prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale, pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

În 16 septembrie, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC. Decizia a fost luată de judecătorii constituţionali cu majoritate de voturi.

CC a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a transmis, în luna septembrie, că a luat notă de implicaţiile negative la adresa securităţii naţionale, ca urmare a declarării neconstituţionalităţii Legii 82/2012 privind retenţia datelor, respectiv a Legii de modificare a OUG 111/2011 privind comunicaţiile electronice, şi a stabilit că se impune de urgenţă o intervenţie legislativă a Guvernului sau a Parlamentului, pentru restabilirea cadrului legislativ necesar îndeplinirii de către instituţiile abilitate a responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi siguranţei naţionale.

Între criza economică şi libertatea presei, există o corelaţie evidenţiată cifric de ziarul BURSA încă din anul 2012 (Presa nu este a patra putere în stat). Uniunea Europeană întreprinsese oareşce demersuri pentru diminuarea transparenţei prin Comisia care a impus motorului de căutare Google să şteargă anumite informaţii, numind acţiunea ca "dreptul la uitare".

Consecutiv, zeci de mii de persoane şi-au clamat dreptul la uitare cerând ştergerea informaţiilor despre sine care le erau neconvenabile, deşi, la momentul la care fuseseră publicate, erau adevărate şi de interes public.

• Ponta: "Reuniunea de la MSI, convocată de Oprea urmare a deciziei CC pentru o nouă lege a comunicaţiei"

O reuniune la Ministerul pentru Societatea Informaţională a fost convocată ieri de vicepremierul Gabriel Oprea, cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale, şi este legată de decizia Curţii Constituţionale (CC), prin care Guvernul trebuie să redacteze o nouă lege privind comunicaţiile electronice, a declarat ieri premierul Victor Ponta.

Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a anunţat ieri că a convocat un grup de lucru pentru identificarea unor soluţii care să asigure buna desfăşurare a activităţii instituţiilor din domeniul securităţii naţionale după recentele decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi atacul terorist din Franţa.

MSI precizează: "În contextul ultimelor ameninţări din statele membre UE şi al recentului atentat cu caracter terorist din Franţa, MSI convoacă joi, 8 ianuarie, în regim de urgenţă, grupul de lucru interinstituţional pentru analiza efectelor concrete în plan naţional ale hotărârii preliminare pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind Directiva 2006/24/CE referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii destinate publicului şi de modificare a Directivei 2002/58/CE şi ale Deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) 440/2014".

Ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a afirmat că, în urma deciziilor celor două instanţe, s-a creat un vid legislativ cu posibile consecinţe negative asupra desfăşurării activităţii organelor de urmărire penală, a instanţelor de judecată şi a organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Ministrul a precizat: "Este imperios necesar să identificăm soluţii urgente şi acoperitoare pentru prevenirea unor astfel de probleme, cum este cea a terorismului. Mai mult decât atât, este nevoie să găsim formula optimă, care să asigure atât securitatea individului, dar care să nu atenteze la spaţiul privat, datele personale sau libertatea de expresie".

Grupul de lucru a fost creat la solicitarea premierului în aprilie 2014 şi este compus din reprezentanţi de la Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Public, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcţia Naţională Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Justiţiei.

Până la închiderea ediţiei, grupul de lucru nu a dat nici o declaraţie.

• Sebastian Ghiţă: "Instituţiile statului au nevoie de informaţii ca să preîntâmpine tragedii precum cea din Franţa"

Deputatul Sebastian Ghiţă i-a cerut ieri Alinei Gorghiu, actualul preşedinte PNL, printr-o declaraţie de presă, retragerea contestaţiei depuse la Curtea Constituţională pe marginea legii privind supravegherea comunicaţiilor electronice.

Politicianul spune că o astfel de decizie nu poate fi lăsată la îndemâna unor judecători "care pot fi influentaţi de relaţiile lor personale cu diverse instituţii ale statului": "Instituţiile abilitate ale statului au nevoie de informaţii ca să preîntâmpine tragedii cum a fost cea produsă în Franţa. Nu cred că este corect ca această decizie, atât de importantă, să fie influenţată de relaţiile personale ale unor judecători de la Curtea Constituţională cu instituţii ale statului".