Modificarea legii privind clauzele abuzive - pe masa deputaţilor jurişti

Deputaţii şi-au amintit de proiectul legislativ care modifică Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, abandonat în urmă cu circa un an. Iniţiativa este prevăzută pe ordinea de zi a şedinţelor de astăzi şi de mâine din cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor.

Avocatul Gheorghe Piperea spune că această iniţiativă emasculează legea clauzelor abuzive, menţionând: "Este un proiect care stă în Parlament de mai mult de doi ani şi despre care iniţiatorii spuneau că îl retrag, dar nu au făcut-o. Dacă acest proiect bancar trece aşa cum a fost adoptat în Senat, tot ceea ce s-a câştigat până acum în domeniul clauzelor abuzive intră în istorie".

Domnia sa ne-a explicat că, în primul rând, proiectul modifică Legea 193/2000 prin introducerea unui amendament care prevede că această lege se va aplica doar contractelor viitoare, nu şi celor în derulare, în condiţiile în care ANPC a câştigat deja, în instanţă, câteva procese de tip "class action" împotriva unor bănci (cu aplicare la toate contractele similare ale respectivelor bănci), unele dintre acestea fiind câştigate pe fond şi altele definitiv.

Prin Proiectul de modificare a legii 193/2000, iniţiat de 17 deputaţi, "se restrâng substanţial drepturile consumatorilor instituite de forma actuală a legii, reducând-o la un simulacru de protecţie în faţa abuzului de poziţie economică, golind-o de putere sancţionatorie, rezultatul fiind o formă fără fond", spunea, în urmă cu un an, avocatul Marius Coltuc.

Anul trecut, specialiştii din domeniu ne-au spus că cele mai importante modificări sunt următoarele:

"- Hotărârile pronunţate în baza Legii nr. 93/2000 vor avea efecte doar pentru viitor, nemaifiind posibilă restituirea prestaţiilor nedatorate;

- Clauzele relative la costul creditării nu mai pot fi analizate sub raportul caracterului abuziv; dacă aceste clauze sunt neclare, consumatorul sau ANPC nu va putea cere decât lămurirea clauzei, nu şi eliminarea din contract;

- Nulitatea absolută este înlocuită cu anularea sau cu modificarea contractului. Dacă nu s-a formulat acţiunea în trei ani de la data contractului, aceasta nu se mai poate formula, pentru intervenirea prescripţiei. ANPC nu mai are instrumentul legal pentru a cere sancţionarea contravenţională a profesionistului abuziv;

- Consumatorul nu mai poate pretinde că o clauză abuzivă este fără de efect în ce-l priveşte, nici măcar în situaţia în care acest lucru este constatat de autorităţi. Nu mai poate cere nici nulitatea acesteia, ci numai analiză caracterului abuziv;

- Hotărârea instanţei, chiar şi în cazul în care acţiunea aparţine ANPC, nu mai are efecte erga omnes (faţă de toţi consumatorii şi faţă de toate contractele-tip ale profesionistului), ci numai faţă de contractul «dedus judecăţii».

- Asociaţiile pentru protecţia consumatorilor nu mai pot formula acţiuni în încetare cu efecte erga omnes, ci doar acţiuni individuale, similare cu cele pe care legea le permite consumatorilor acţionând separat".

Marius Dunca, fost preşedinte al ANPC, ne-a spus, în septembrie anul trecut, că o parte dintre iniţiatori doresc să retragă proiectul, adăugând că toţi parlamentarii PSD intenţionează să facă acest pas: "Proiectul de lege pentru modificarea legislaţiei pe clauze abuzive este o bătaie de joc la adresa consumatorului. Legea 193, în forma actuală, este în regulă, atât din punct de vedere al transpunerii Directivei în domeniu, cât şi în ceea ce priveşte prevederile sale", a spus, atunci, domnia sa.

Actuala lege stabileşte: "Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale".

Reprezentanţii ANPC apreciau, la data respectivă: "Această modificare, dacă ar fi aprobată, ar avea impact negativ şi asupra proceselor în curs de soluţionare aflate pe rolul instanţelor de judecată, în care ANPC este parte şi în care au fost solicitate eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele similare aflate în derulare".

La începutul lunii august 2015, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a spus, în cadrul unui interviu, că, faţă de Legea 193/2000, există mari nemulţumiri care vin din partea sistemului bancar.

Domnia sa ne-a declarat: "Legea 193, care se doreşte a fi o transpunere a Directivei 93, după ce a fost amânată de vreo două ori, în octombrie 2013 a intrat în vigoare. Modul în care a fost modificată a fost extrem de ciudat - au fost introduse două articole de lege într-un pachet legislativ în care au fost modificate 6-7 legi. Dacă luăm de bun Tratatul de aderare, o astfel de lege trebuia să aibă avizul Băncii Centrale Europene (BCE). Oricine din sistemul bancar românesc, în momentul de faţă, poate sesiza BCE şi acest lucru se va şi întâmpla. Deja, o instituţie de credit a solicitat să se constate dacă această lege este constituţională, pentru că afectează averea băncilor.

Legea nu are aviz de la noi. În perioada aceea de amânări, am comunicat MFP, Guvernului, Ministerului Justiţiei că afectează stabilitatea sistemului bancar. În primul rând că Directiva Europeană se aplică la contractele de credit încheiate la un an şi jumătate de la apariţia ei, iar Legea 193 se aplică şi contractelor în curs de derulare, ceea ce nu este corect. Primesc o mulţime de telefoane din străinătate legate de percepţia de risc pe procesele legislative. Când mă duc la boardul EBA, sunt întrebat despre reglementările din România. Există o îngrijorare mare a băncilor mamă faţă de modul în care facem noi legislaţia. La colegiile de supraveghere unde mergem se discută problema acestor iniţiative din ţara noastră".

Deciziile pronunţate de instanţă în procesele deschise de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) împotriva băncilor se aplică tuturor contractelor de credit similare cu cele în cauză, după cum a decis Curtea Constituţională a României (CCR), care s-a pronunţat pe excepţia de neconstituţionalitate privind articolele 12 şi 13 din Legea 193/2000.

În octombrie 2013, au intrat în vigoare dispoziţiile articolelor 12 şi 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Articolul 12 prevede: "În cazul în care se constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la Art. 8 (n.r. reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. (...) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului (...) îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alineatul (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, prin eliminarea clauzelor abuzive".

Articolul 13 stabileşte: "Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale".

Pe rolul instanţelor există câteva zeci de procese de tip "class action" deschise de ANPC, în special împotriva băncilor.