Molime care revin: Zika

Necazurile, care nu vin niciodată singure, mai au şi o altă "calitate", se tot repetă. În ceea ce priveşte bolile, lucrurile sunt clare - când şi când, în ciuda progreselor actului medical, revin în atenţie, ca să nu spunem direct în corpurile noastre. O boală a făcut carieră înainte de Jocurile Olimpice de la Rio din 2016: Zika (mii de copii s-au născut cu leziuni cerebrale după ce mamele lor s-au infectat în timpul sarcinii). Multe sportive de top, printre care şi Simona Halep, s-au speriat şi au refuzat să mai participle la respectiva întrecere sportivă. La scurt timp după acest eveniment global, Olimpiada, Zika a dispărut şi părea "îngropată". Din păcate, aşa cum se spune pe la noi, doar s-a "odihnit".

Medicii ne anunţă că este posibil să apară un nou focar de virus Zika şi atrag atenţia că o singură mutaţie ar fi suficientă pentru a declanşa o răspândire explozivă a infectărilor. Oamenii de ştiinţă din SUA spun că lumea ar trebui să fie atentă la noile mutaţii care pot apărea. Mai multe analize de laborator, prezentate în revista Cell Reports, sugerează că virusul s-ar putea modifica uşor, creând noi variante. Studii recente despre infecţii sugerează că aceste variante pot duce la transmiterea virusului chiar şi în ţările în care s-a atins imunitatea de grup în urma focarelor anterioare de Zika, afirmă echipa de la Institutul de Imunologie La Jolla. Zika se transmite prin înţepătura ţânţarului tigru (Aedes), insectă responsabilă şi pentru febra denga, febra galbenă şi virusul chikungunya. De asemenea, virusul Zika se transmite şi prin contact sexual neprotejat. Ţânţarii Aedes se găsesc în toată America - cu excepţia Canadei şi Chile, unde este prea frig pentru ca ei să supravieţuiască - şi în Asia. Persoanele contaminate prezintă simptome asemănătoare gripei, precum febra moderată, erupţie cutanată, dureri de cap, dureri musculare şi conjunctivită, simptome despre care medicii spun că dispar într-un interval de 2-7 zile. Şi totuşi, virusul este periculos pentru femeile însărcinate, deoarece poate produce microcefalie, o malformaţie gravă şi ireversibilă caracterizată printr-un craniu anormal de mic la nou-născuţi.

La finalul anului trecut, un nou caz de virus Zika a fost depistat în statul Uttar Pradesh din nordul Indiei, a relatat Press Trust of India (PTI). Pacientul a fost un ofiţer al Forţelor Aeriene Indiene (IAF) din districtul Kanpur, situat în statul Uttar Pradesh.

După ce pacientul a început să prezinte simptome misterioase, i-au fost recoltate probe de sânge care au fost trimise la Institutul Naţional de Virologie (NIV). Pacientul a prezentat febră mai multe zile la rând. După depistarea cazului, probe prelevate de la peste 20 de persoane care au intrat în contact cu pacientul au fost trimise la NIV pentru analize şi au fost descoperite şi alte cazuri. India s-a confruntat anterior cu focare de virus Zika, cu precădere în statul sudic Kerala.

În tot răul este şi o doză de bine. Moderna, compania americană de biotehnologie aflată la originea unuia dintre primele seruri create împotriva COVID-19, vrea să dezvolte vaccinuri împotriva a 15 virusuri şi bacterii emergente sau neglijate, inclusiv împotriva febrei denga, Ebola şi tuberculozei, pentru a limita în acest fel riscurile de apariţie a unei noi pandemii. Compania americană, înfiinţată şi condusă de francezul Stephane Bancel şi specializată în tehnologia inovatoare ARN mesager, lucrează deja la vaccinuri de acest tip împotriva unor virusuri precum HIV şi Zika. De acum înainte, Moderna doreşte să vizeze 15 agenţi patogeni identificaţi şi plasaţi în categoria celor mai mari riscuri de sănătate publică de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Coaliţia pentru Inovaţii în domeniul Pregătirii Epidemiologice (CEPI), au anunţat reprezentanţii firmei americane. La rândul său, CEPI a anunţat anul trecut un proiect de 3,5 miliarde de dolari pentru a accelera dezvoltarea unor noi vaccinuri. Moderna doreşte să obţină progrese până în 2025 în dezvoltarea vaccinurilor care vizează mai ales virusul Chikungunya, febra hemoragică Crimeea-Congo, Denga, Ebola, malaria şi tuberculoza. Compania americană doreşte să ducă dezvoltarea acestor vaccinuri potenţiale până la faza primelor teste clinice realizate pe oameni. Obiectivul este acela de a alcătui un fel de "bibliotecă a vaccinurilor", care, în cazul apariţiei unei pandemii provocate de unul dintre aceşti agenţi patogeni, vor fi pregătite să fie dezvoltate şi să intre imediat în faza 3 a studiilor clinice, ultima etapă înainte de lansarea lor pe piaţă. Astfel, se va câştiga o perioadă de timp de câteva luni. "Acest lucru ne va permite să acţionăm mult mai repede", a spus Stephane Bancel, în contextul în care în primele faze de dezvoltare, cercetătorii determină doza necesară pentru fiecare vaccin. Pentru acest lucru, Moderna mizează pe cooperarea dintre laboratoarele publice şi private, prin intermediul "mRNA Access", un program ce permite cercetătorilor din lumea întreagă să utilizeze platforma sa tehnologică ARN mesager, pentru a-şi continua apoi cercetările în laboratoarele lor asupra bolilor infecţioase emergente. Despre vaccin s-a vorbit şi înainte de JO de la Rio. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) anunţa atunci că un vaccin contra virusului ar putea fi disponibil pe scară largă mult prea târziu pentru a combate epidemia din America de Sud. Marie-Paule Kieny, director general adjunct al OMS la vremea respectivă, a vorbit despre acest lucru: "Dezvoltarea vaccinurilor este abia într-o fază foarte timpurie, iar pentru produsele cele mai avansate este nevoie de mai multe luni pentru a definitiva şi studiile clinice pe oameni." În acest moment sunt în derulare 18 proiecte de cercetare pentru realizarea unui vaccin. Pe de altă parte, agenţia americană a medicamentelor "Food and Drug Administration" a decis să permită experimentele cu ţânţari modificaţi genetic în Florida. Ţânţarii modificaţi genetic, denumiţi "OX513A", produşi de firma britanica Oxitec, sunt purtătorii unei gene care le scurtează semnificativ viaţa iar urmaşii lor mor înainte de vârsta adultă. Aceşti ţânţari nu prezintă nici un risc pentru oameni, animale sau mediu. Decizia aprobării acestui experiment în regim de urgenţă este legată de faptul că s-a constat ţânţarii au devenit foarte rezistenţi la insecticide. Cu toate acestea, după cum uşor se poate constata, încă nu a fost găsită o rezolvare "generală" pentru această boală.