MONEYCORP BUSINESS OUTLOOK: Evoluţia cursului valutar în 2022 şi impactul în economie

Recentele fluctuaţii semnificative ale cursului dolarului, împreună cu evoluţia randamentelor bondurilor, anunţă o perioadă plină de provocări, în care este de aşteptat ca pieţele financiare să reacţioneze la riscul tot mai mare de recesiune pe care economia îl prezintă. În absenţa unor măsuri eficiente pentru a calma inflaţia, stabilitatea relativă a cursului valutar poate fi asociată cu calmul dinaintea furtunii, susţin analiştii de la Moneycorp România, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Firmele româneşti trebuie să îşi ia măsuri solide de prevenire a riscului valutar, în condiţiile în care fluctuaţiile din pieţele financiare tind să se accentueze pe măsură ce problemele economice se acutizează, afirmă analiştii de la Moneycorp România.

Costurile creditării, inflaţia de două cifre, costuri tot mai mari cu utilităţile (energie, gaze, carburanţi), cu materiile prime, scăderea creditului furnizor accentueaza constant neîncrederea în economie.

Insa printre puţinele repere de stabilitate din ultimii 2 ani s-a aflat cursul valutar EUR-RON, moneda naţională având o volatilitate foarte limitată. (Curs BNR EURRON 3 Ianuarie 2022 - 4.947 vs Curs BNR EURRON 25 Noiembrie 2022 4.9250)

Aprecierea semnificativă a dolarului din ultima perioadă, la un nivel istoric în faţa leului (5.1794 Curs referinta BNR in data 28 Septembrie 2022) a creat însă multe semne de întrebare, legate de evoluţia pieţei valutare în contextul accentuării problemelor macroeconomice la nivel mondial. Pe de altă parte, în data de 5 Septembrie 2022, leul se apreciase în faţa Euro la un minim al anului, fiind cotat de BNR la 4.8215.

,,Evoluţia dolarului în faţa leului din ultima perioadă are în principal conotaţii externe, independente de situaţia din România. Odată cu accentuarea efectelor economice regionale, pe fondul temerilor de escaladare a conflictului din Ucraina, cumulata cu decizia FED de a creşte dobânda cheie, investitorii si actorii institutionali au migrat puternic către USD, monedă considerată a fi un plasament mai profitabil si mai sigur decât Euro'', afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

Potrivit analiştilor, este foarte probabil ca evoluţia monedei americane să continue pe acelaşi trend volatil, cu intervale mari de variaţie în perioade scurte de timp, în condiţiile în care problemele din Europa se pot agrava pe măsură ce ne îndreptăm către anotimpul rece.

,,Mulţi investitori văd Europa vulnerabilă fata de efectele crizei energetice, mai ales în contextul sezonului de iarnă. Limitarea şi chiar oprirea livrărilor de gaze din Rusia, embargoul la adresa petrolului rusesc ce intră în vigoare în 5 decembrie, riscă să creeze provocări suplimentare pentru economiile europene, dependente în mare măsură de resursele energetice ruseşti'', adauga Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer Moneycorp.

Ce se întâmplă cu cursul Euro

Dincolo de evoluţia fluctuantă a dolarului, pentru România contează foarte mult dinamica cursului Euro-Leu, în condiţiile în care marea majoritate a comerţului extern al ţării noastre se desfăşoară în Euro.

,,Pentru că avem o economie euroizată, referinţa Euro este mult mai relavantă decât cea a USD, moneda americană având şi ea rol semnificativ în sectoare cheie de energie şi comerţ exterior, mai ales cu China. Ne interesează Euro pentru că principalii noştri parteneri comerciali sunt Germania, Franţa, Italia şi Spania, unde exportăm si de unde importăm în Euro'', a completat Claudiu Ghebaru.

Potrivit analiştilor, aprecierea Leului în faţa Euro, din ultima vreme, are atât cauze externe cât mai ales interne.

Creşterea economică anunţată de INS pentru primele trei trimestre a reprezentat un semnal ce a influenţat în mod pozitiv percepţia investitorilor în privinţa României.

Totodata intrarea fondurilor din PNRR au condus implicit si la cresterea rezervelor BNR, astfel că şi acest aspect a contribuit la stabilitatea cursului.

Din păcate, în urmă cu câteva zile, Institutul Naţional de Statistică a revizuit creşterea economică iniţială de 5.3% la 1.5% din primul trimestru.

În consecinţă, în acest moment, cursul de referintă EURRON a revenit pe creştere, după ce, pe 14 noiembrie a atins nivelul de 4.8982, în ziua premergătoare revizurii.

Un semnal pozitiv este că, de la începutul anului, volumul investiţiilor străine a crescut cu peste 50%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2021. Investiţii străine semnificative au fost consemnate în agribusiness, IT&C, retail, auto şi sectorul logistic, în focus aflându-se Bucureşti-Ilfov, Oradea, Cluj, Timisoara si Brasov.

O altă explicaţie are legătură cu percepţia investitorilor în privinţa monedei europene, în contextul economic actual, afectat de inflaţia fără precedent din zona euro şi mai ales de efectele crizei energetice în contextul războiului din Ucraina.

,,Perspectivele sunt amplificate şi de modul în care BCE acţionează în lupta contra inflaţiei din zona euro, creşterea necesară a dobânzilor având un dublu impact - este de natură să reducă inflaţia însă, in acelasi timp riscă să afecteze semnificativ economia europeană, urmare a creşterii costurilor de finanţare si temperarii consumului. Un mare semn de întrebare este remarcat şi în privinţa efectelor deciziilor BCE în ceea ce priveşte situaţia financiară a unor ţări precum Italia, Portugalia şi Spania, unde nivelul datoriilor publice a atins un nivel ingrijorator, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.

,,Aceste îngrijorări au dus, în ultimele luni, la o slăbire conjuncturală a monedei europene şi o apreciere a dolarului, în contextul în care SUA sunt văzute ca fiind mai puţin afectate de actualul context, având în vedere mai ales disponibilitatea resurselor de gaze, petrol şi energie de care Europa duce lipsă'', arată analiza Moneycorp.

Percepţia investitorilor în privinţa monedei europene este afectată, totodată, de scăderea consumului la nivel european pe fondul deprecierii puterii de cumpărare dar şi de temerile privind evoluţia comerţului internaţional, mai ales în relaţia cu China, principalul exportator al lumii.

,,China trece printr-o perioadă de convulsii economice, pe fondul crizei COVID, iar efectele economice se simt în dificultăţile din lanţurile de aprovizionare, în creşterea costurilor operaţionale în comerţul internaţional şi în scăderea importurilor din UE, mai ales din Germania, al doilea mare exportator al lumii şi pentru care piaţa chineză reprezenta un asset extrem de important'', arată analiza Moneycorp.

Provocări multiple pe piaţa valutară

Pe 25 noiembrie, un Euro este cotat la BNR 4,9250 lei, în timp ce moneda americană este cotată la 4,7278 lei, după ce anterior trecuse de 5 lei. Ce ne aşteaptă în această iarnă pe piaţa valutară?

,,Totul depinde de evoluţia contextului internaţional, de măsurile pe care autorităţile europene le vor lua în perioada următoare. Nu este exclus ca dolarul să se aprecieze din nou în faţa euro dacă problemele economice ale UE nu vor fi tratate eficient, de la inflaţie la problema energetică'', completeaza Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

,,Deciziile privind gestionarea crizei energetice se vor afla în prim-plan. În plus, percepţia investitorilor privind moneda euro va fi influenţată de modul în care BCE va gestiona inflaţia, din perspectiva dobânzilor. În esenţă, mergem pe o gheaţă extrem de subţire, situaţia fiind de natură să baleeze dintr-o zonă pozitivă în cea negativă în foarte scurt timp, mai ales în contextul războiului, cumulat cu cresterea dobanzilor la nivel global'', a mai declarat acesta.

Potrivit analiştilor Moneycorp, în cel mai bun scenariu, moneda europeană s-ar putea aprecia într-un orizont de 4-6 luni, iar în cel mai negru scenariu, cu o recesiune la nivel european şi o iarnă dificilă din punct de vedere energetic, euro riscă să îşi continue evoluţia negativă în cel de-al doilea semestru din 2023.

De la începutul anului, Leul s-a apreciat în faţa Euro cu 0.15%, însă faţă de dolar a pierdut nu mai puţin de 9%, înregistrând însă o depreciere maximă de 19% în data de 28 Septembrie 2022, când acesta a fost cotat la 5.1794.

Riscul valutar poate fi prevenit

Lecţia celor doi ani de COVID, perioadă marcată de incertitudine şi de reorganizarea multor business-uri, a fost un duş rece, dar necesar pentru mediul de afaceri românesc.

Puşi în faţa unor realităţi economice greu de anticipat, precum efectele războiului şi criza energetică, oamenii de afaceri şi-au recalibrat strategiile investiţionale, iar riscul valutar a devenit unul dintre reperele cele mai importante.

Dovadă că percepţia din primăvară a investitorilor chestionaţi de Moneycorp într-un barometru de opinie, s-a dovedit a fi una realistă.

Întrebaţi care sunt cele mai mari pericole pentru economia românească, în următoarele şase luni, 33.3% din executivii companiilor treceau, pe primul loc, inflaţia - creşterea preţurilor la energie, materiale, servicii etc. Dincolo de efectele inflaţiei, investitorii erau preocupaţi de scăderea vânzărilor (25%), accentuarea blocajului financiar (12,5%), intrarea în insolvenţă/faliment a partenerilor (12,5%), regionalizarea războiului (10,5%).

Printre măsurile luate de mediul de afaceri pentru a preîntâmpina şi a contracara efectele crizei, s-a aflat şi gestiunea riscului valutar.

,,Cei care au apelat la instrumentele de acoperire a riscului valutar au fost protejaţi de fluctuaţiile semnificative din pieţe. Este un semnal pozitiv care demonstrează că firmele româneşti înţeleg nivelul de rezilienţă pe care instrumente precum contractele de tip forward si optiunile le pot oferi'', a declarat Sebastian Bacioiu, Head of Dealing Moneycorp Romania.

Potrivit expertului, firmele care ignoră importanţa implementarii unei strategii de risc valutar, mai ales în contextul inflaţiei şi crizei energetice riscă să ramana expuse unor riscuri importante aduse de volatilitatea crescuta a cursului de schimb, cu efecte negative majore asupra marjei comerciale si a situatiei financiare generale a companiei.

,,Contractele de tip FORWARD derulate de companii, le permit acestora să gestioneze activ provocările cauzate de variaţiile de curs valutar. Acest instrument financiar permite, în esenţă, tranzacţionarea la un curs fix, prestabilit, fapt care permite un control mai bun al fluxului de numerar si predictibilitate" mai adauga Sebastian Bacioiu.

Ce urmează în 2023?

Evoluţia cursului valutar anunţă o perioadă de incertitudine majoră în economie, arată analiza Moneycorp. Iar celelalte date oficiale vin să contureze un tablou economic plin de provocări.

Chiar dacă economia a crescut în primele trei trimestre din 2022, usor contrar aşteptărilor, datele Institutului Naţional de Statistică indică faptul că industria şi comerţul exterior au contribuit negativ la crearea PIB.

,,Producţia industrială îşi pierde din potenţial, comerţul cu amânuntul - principalul motor al economie- dă semne de încetinire, iar sectoare importante precum construcţiile vin cu veşti îngrijorătoare. Ne îndreptăm, aşa cum estimează şi Banca Naţională, către o stagnare economică care, în contextul inflaţiei, ne poate duce spre o accentuare a crizei economice'', arată analiza Moneycorp.

,,În 2023 am putea evita recesiunea dacă vom fi capabili să atragem toate fondurile europene disponibile şi să mizăm pe investiţii. Autorităţile trebuie, de pe acum, să îşi contureze un plan bine structurat de investiţii, de cheltuieli publice, şi să găsească cele mai eficiente soluţii pentru a sprijini mediul de afaceri'', a completat Cosmin Bucur.

Potrivit celui mai recent barometru Moneycorp, cei mai mulţi dintre executivi chestionati (33.3%) văd o stabilizare a factorilor de risc precum inflatia şi creşterea dobânzilor abia în a doua parte a anului viitor, în timp ce 26,7% sunt chiar mai pesimişti, indicând un prim semnal pozitiv pe această zonă abia în primul semestru din 2024.

Dincolo de măsurile luate de Banca Naţională cu privire la nivelul dobanzii de referinta, intervievaţii din cadrul barometrului Moneycorp văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern. Întrebaţi care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situaţia economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulţi dintre manageri (33%)au indicat ,,Restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea'' drept principalele decizii necesare în actualul context.