Monitorul Social a lansat un nou set de infografice legate de piaţa forţei de muncă

Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, aduce la zi o serie de infografice cheie din baza să de date legate de difeneţele de plată în funcţie de gen, ponderea salariilor în PIB, categoria de ocupare cea mai expusă la sărăcie şi riscul de sărăcie după transferurile sociale, informează un comunicat al Friedrich-Ebert-Stiftung România (FES), remis astăzi Redacţiei.

Potrivit documentului, infograficele arată că "situaţia României nu s-a îmbunătăţit semnificativ pe niciuna dintre cele patru teme sociale abordate nici în anul în curs. Mai mult, pentru că situaţia celorlalte state membre ale Uniunii Europene au avut o evoluţie pozitivă, distanţa României faţă de media Uniunii Europene s-a mărit, iar situaţia a devenit şi mai stringentă".

Reprezentanţii FES menţionează că infograficul despre categoria ocupaţională cea mai expusă la sărăcie arată că angajaţii cu contract permanent de muncă din România sunt relativ protejaţi de sărăcie, definită aici ca venit anual sub 60% din venitul median din ţară, armonizat cu numărul de indivizi ce fac parte din gospodărie.

Potrivit FES, doar 5.4% dintre cei cu contract permanent de muncă au fost în 2016 într-o astfel de situaţie, ceea ce plasează România în media europeană. Numărul angajaţilor cu contract temporar care sunt expuşi la sărăcie a crescut de la 12% la 16%, însă chiar şi aceştia sunt relativ aproape de media europeană. În schimb, categoria ocupaţională cea mai expusă la sărăcie din România este cea a lucrătorilor auto-angajaţi. Dacă în cazul acestora media europeană a sărăciei este de 22%, în România această medie este de 58%. Majoritatea acestora sunt nominal auto-angajaţi şi de cele mai multe ori prestează activităţi agricole de subzistenţă sau activităţi casnice.

Totodată, infograficul despre gender wage gap arată că "România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de diferenţa de venit între sexe din Uniunea Europeană". Nominal, această rată este de 5.8% în 2016 faţă media europeană de 16.3%. Infograficul arată totuşi că această diferenţa foarte scăzută a ratei de venit între sexe din România şi majoritatea statelor fost-comuniste din UE este mai degrabă "un artefact statistic". De fapt, diferenţa scăzută de plată în funcţie de gen se datorează faptului că în statele fost-comuniste participarea la piaţă muncii este inegală între sexe în funcţie de educaţie. Astfel, femeile din aceste state care sunt prezente pe piaţă muncii tind să fie semnificativ mai educate decât bărbaţii. Dacă între cei cu educaţie terţiară, cotele de participare sunt relativ egale (86% dintre bărbaţii cu educaţie universitară sunt angajaţi şi 83% dintre femeile cu educaţie universitară sunt angajate), cotele de participare în rândul celor cu educaţie primară sunt foarte disproporţionate (aproximativ 55% dintre bărbaţii cu educaţie primară sunt angajaţi faţă de 31% dintre femeile cu educaţie primară). Infograficul despre ponderea salariilor din PIB arată că România are o rată de ocupare uşor sub media Uniunii Europene, aproximativ 61% faţă de 66%, însă procentul din PIB care merge către compensarea angajaţilor în România este cel mai scăzut din EU28, la 34% din PIB faţă de media UE de 47%. Salariile din România tind să fie precare într-o comparaţie absolută cu cele din alte state ale Uniunii Europene, însă aceste cifre ne arată că salariile românilor sunt precare şi într-o comparaţie relativă cu cele din alte state ale Uniunii Europene. Dacă aproape jumătate din PIB merge în mod tradiţional către remunerarea angajaţilor în ţările UE28, în România această proporţie este de doar o treime.

În final, infograficul despre rata sărăciei din România înainte şi după transferurile sociale arată că România nu înregistrează neapărat o rată de sărăcie relativă (în raport cu venitul median naţional) mai mare decât alte state ale Uniunii Europene. În schimb, eficacitatea transferurilor sociale din România este extrem de slabă. Dacă excludem pensiile din transferurile sociale, pentru că acestea se bazează pe principiul contributivităţii, vedem că nivelul sărăciei pre-transferuri în România este de 29% din populaţie, destul de similar cu procentul sărăciei relative înregistrate în Uniunea Europeană, de 26%. Mai mult, sărăcia pre-transferuri din România în anul 2016 este egală cu sărăcia pre-transferuri din Suedia în acelaşi an, evident în termeni relativi, faţă de venitul median, nu în termeni absoluţi. După aplicarea transferurilor sociale, însă, sărăcia relativă din România scade doar până la 25% din populaţie.

În comunicat se mai arată că infograficele în cauză fac parte din categoria de indicatori cheie ai Monitorului Social, aleşi de către Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung din România că principali factori structurali în situaţia socială dificilă a ţării.