MONOGRAFIA CAZULUI UDREA Mărirea şi decăderea Elenei

Sentinţa definitivă pronunţată de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul Gala Bute a corespuns aşteptărilor multora dintre cei care s-au implicat în anchetarea acestui subiect. Elena Udrea şi Rudel Obreja au fost condamnaţi la închisoare cu executare. 6 ani, respectiv 5 ani. Dacă unii s-au supus deciziei, pentru alţii, autorităţile au decis să iniţieze procedura de extrădare şi urmărire internaţională.

Inculpaţii au susţinut chiar şi după condamnare că nu sunt vinovaţi, că li se face o nedreptate, că ei au lucrat pentru binele ţării şi nu meritau să fie trataţi astfel de către instanţa de judecată.

Spre deosebire de Elena Udrea, care a ales, cu mult înaintea pronunţării, să ia calea exilului liber ales în Costa Rica, dorind astfel să scape de mâna lungă a justiţiei române, Rudel Obreja - fostul şef al Federaţiei Române de Box - a ales să rămână în ţară şi să suporte rigorile legii. Iar în urma sentinţei de marţi, 5 iunie 2018, dintre cei doi mari inculpaţi ai dosarului Gala Bute, avem doar unul încarcerat: Rudel Obreja. La care se adaugă şi Tudorel Breazu, unul dintre prietenii Elenei Udrea. Acesta a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executarea pedepsei.

Dar cum a început totul?

În luna martie a anului 2011, Elena Udrea - ministru al Dezvoltării şi Turismului -, împreună cu Rudel Obreja - preşedinte al Federaţiei Române de Box-decid să organizeze la Bucureşti o gală profesionistă în cadrul căreia campionul mondial în versiunea IBF, Lucian Bute, să îşi apere titlul mondial în faţa unui challenger. IBF a ales ca oponentul lui Bute în gala de la Bucureşti să fie Jean Paul Mendy, care în acel moment era numărul 15 mondial din cei 870 de boxeuri la categoria respectivă.

Gala s-a desfăşurat în data de 9 iulie 2011, la ROMEXPO, sub denumirea "Campion pentru România: Lucian Bute".

În cadrul acestei gale au mai fost organizate două partide în care au boxat sportivii români Viorel Simion şi Dinu Bogdan.

Dar pentru organizarea unui asemenea eveniment sportiv internaţional este întotdeauna nevoie de bani. Foarte mulţi bani. Atraşi de obicei prin sponsorizări din partea mediului privat şi prin implicare financiară din partea statului român.

Numai că o parte dintre aceste fonduri nu a mai ajuns în bugetul Galei Bute, ci a fost deturnată, prin diferite mijloace, în conturile unora dintre persoanele implicate în organizarea aces­tui eveniment.

Toată încrengătura din jurul Galei Bute a fost dezvăluită iniţial de jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor, iar pe baza investigaţiei lor DNA a demarat o anchetă, care a stabilit în mod clar circuitul banilor sustraşi din finanţarea evenimentului din iulie 2011.

• DNA a stabilit iniţial un prejudiciu de 3 milioane de euro

Să cităm din dosarul întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dosar care a atras în final sentinţele definitive pronunţate marţi, 5 iunie, de magistraţii ÎCCJ.

În cursul anului 2011, Elena Udrea a cerut şi a primit de la Adrian Gărdean, direct şi indirect, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. şi S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

Astfel, Elena Udrea i-a cerut lui Adrian Gărdean ca din sumele primite de la minister să facă mai multe "sponsorizări", transmiţându-i că trebuie să discute detaliile cu Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului. Ulterior, Udrea i-a cerut lui Nastasia Gheorghe să îi comunice lui Adrian Gărdean că suma solicitată este în cuantum de 10% din valoarea plăţilor efectuate, care urmau să fie efectuate în cursul anului 2011.

Urmare acestei solicitări, în vara anului 2011, Adrian Gărdean a înmânat 200.000 euro lui Ştefan Lungu, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, însă banii au fost restituiţi de aces­ta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunţată organelor de urmărire penală.

În data de 06.10.2011, Adrian Gărdean a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor care urmau să fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. şi de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Cu acelaşi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gardean Adrian, la cererea lui Elenei Udrea, că suma remisă nu acoperea procentajul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totală a plăţilor care urmau să fie efectuate către cele două societăţi, iar pentru diferenţă i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societăţi controlate de Obreja Rudel.

Suma de 900.000 euro a fost predată de Nastasia Gheorghe ministrului Elena Udrea, iar diferenţa de 3.000.000 lei a fost transferată de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate.

• Contract cu dedicaţie, în valoare de peste 8 milioane lei

La data de 24.06.2011 s-a încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi S.C. Europlus Computers S.R.L., având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box Profesionist de către Federaţia Română de Box.

În baza acestui contract, prin ordinul de plată nr. 9/01.02.2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, res­pectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului.

Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană.

Aceste împrejurări au atras refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, din cauza modului defectuos în care funcţionarii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat.

Pe parcursul urmăririi penale a rezultat că cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului aparţine inculpatei Elena Udrea, care a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja. Practic, Ministrul Dezvoltării şi Turismului a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat func­ţionarilor din subordine să se întâlneas­că cu Rudel Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.

De asemenea, a rezultat că Elena Udrea cunoştea împrejurările esenţiale ale cauzei şi a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, având în vedere că îi fuseseră aduse la cunoştinţă în mai multe rânduri impedimentele legale şi că a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziţie publică reglementate de O.U.G. nr. 34/2006.

Totodată, faptele au produs un folos necuvenit fostului şef al Federaţiei Române de Box, care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment comercial ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv.

Faptele descrise anterior au determinat întocmirea cererii de finanţare nr. BI/1/5/5.3/A/697, înregistrată la Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), prin care MDRT solicita asistenţă financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în vederea finanţării proiectului "Promovarea brandului turistic al României", prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013).

• Companiile de stat implicate în finanţarea Galei Bute

În cursul anului 2011, Ion Ariton, ministrul Economiei, i-a determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze organizarea galei internaţionale de box profesionist în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute.

În condiţiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat S.C. EUROPLUS COMPUTERS S.R.L., care a fost şi beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994. Astfel, potrivit art. 3 alin. 2 din actul normativ menţionat, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

În acest context, atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor care au încheiat contractele de sponsorizare au fost exercitate în mod defectuos, iar suma totală de 1.742.830 lei care a făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menţionate.

Din probele administrate a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenţiei ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat.

• Cheltuieli fictive, anti-Fisc

În perioada octombrie 2011 - august 2012, Rudel Obreja a realizat demersuri pentru a obţine înscrisuri emise de societăţile tip fantomă SC Biovros SRL şi SC Egeo Pro Market SRL, care atestau efectuarea de cheltuieli fictive de publicitate şi consultanţă, documente pe care le-a înregistrat ulterior în contabilitatea S.C. Europlus Computers S.R.L.

În acest mod, s-a urmărit diminuarea obligaţiile de plată la buget în contul taxei pe valoare adăugată încasate şi a profitului obţinut în urma Galei Bute şi a tranzacţiilor fictive încheiate cu Termogaz Company şi a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 737.507 lei.

Sumele obţinute prin tranzacţiile încheiate cu Biovros S.R.L. au fost retrase în numerar de persoanele care controlau în fapt firmele-fantomă în vara anului 2012 şi au fost restituite lui Rudel Obreja, fiind astfel ascunsă originea ilicită a acestora.

• Dosar cu final nefericit pentru Udrea şi Obreja

În urma acestui material probator, în anul 2015 DNA a dispus urmărirea penală pentru toate persoanele implicate în organizarea Galei Bute.

Mai mult, pe parcursul urmăririi penale, Elena Udrea a cunoscut mai multe măsuri preventive luate de instanţă la adresa ei. Pornind de la reţinere şi spectacolul cătuşelor, trecând prin arestul preventiv, arestul la domiciliu, controlul judiciar şi sechestrul pe avere, fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului a cunoscut aproape întreaga paletă a măsurilor preventive prevăzute de Codul de Procedură Penală.

A urmat un proces lung, de doi ani, în urma căruia instanţa de fond din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că infracţiunile sunt reale, că au fost comise de inculpaţi cu gradul de vinovăţie prevăzut de Codul Penal şi că prejudiciul este unul considerabil.

În urma acestor constatări, completul de trei magistraţi din cadrul ÎCCJ a condamnat-o pe Elena Udrea la 6 ani de închisoare şi la recuperarea prejudiciului de 2 milioane de euro. În cauză au mai fost condamnaţi Rudel Obreja - preşedinte al Federaţiei Române de Box la data comiterii faptei, - care a primit 5 ani de închisoare, Tudor Breazu - prieten al Elenei Udrea - ,3 ani de închisoare cu executare.

Fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu a primit o pedeapsă de un an şi şase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia - fost secretar general în Ministerul Dezvoltării a primit 4 ani de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere judiciară, iar Ana Maria Topoliceanu - fost director al Companiei Naţionale de Investiţii - a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării.

În cauză a mai fost condamnat la 2 ani şi şase luni de închisoare cu sus­pendare şi Dragoş Mariu Botoroagă, patronul unei societăţi.

Singurul care a scăpat de condamnare a fost Ion Ariton, ministrul economiei, care a fost achitat de magistraţii instanţei de fond, pentru că nu întrunea condiţiile de vinovăţie privind participarea la infracţiuni, în cazul lui fiind vorba despre o participaţie improprie care nu atrage răspunderea penală.

Sentinţa i-a nemulţumit pe inculpaţii condamnaţi care au formulat apel, cererile lor fiind soluţionate de către un complet de cinci judecători ai Secţiei Penale ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Iar completul din apel a menţinut marţi, 5 iunie 2018, sentinţa instanţei de fond privitoare la toţi inculpaţii din dosarul Gala Bute.

• Fuga-i ruşinoasă, dar e sănătoasă...

Aşa cum relatam mai sus, dintre toţi condamnaţii în dosarul Gala Bute, singura care nu se supune deciziei definitive a ÎCCJ este Elena Udrea.

În ciuda a tot ceea ce ar afirma fos­tul ministru al Dezvoltării şi Turismului, ea rămâne un fugar din faţa legii. Afirmaţiile Elenei Udrea privitoare la plecarea legală din ţară în Costa Rica nu au nicio acoperire atât timp cât a refuzat în mod constant să participe la procesul derulat în faza apelului, ba mai mult a comentat cazul său la mai multe posturi tv din România, acuzând presiunile la care magistraţii din dosar ar fi supuşi din partea unui aşa-numit stat paralel.

Apoi, faptul că Elena Udrea a solicitat statutul de refugiat în Costa Rica îi menţine statutul de fugar din faţa legii române.

Iar faptul că, în urma deciziei de marţi, 5 iunie 2018, Elena Udrea refuză să se întoarcă în ţară pentru a se supune rigorilor legii române îi confirmă pe deplin statutul de fugar.

Fugar... până când?