MUGUR ISĂRESCU: "Banca-punte nu rezolvă problema băncilor too big to save"

Instrumentele de restructurare administrativă a instituţiilor de credit, precum vânzarea de active şi asumarea sau banca-punte, nu pot să rezolve problema băncilor prea mari pentru a fi salvate ("too big to save"), deşi se află în pachetul de opţiuni al multor autorităţi, pentru rezoluţia instituţiilor neviabile, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Băncile aflate în această situaţie reprezintă sursa principală a influenţei negative dintre băncile aflate în dificultate şi datoria publică a statelor, noul cadru european de redresare şi rezoluţie urmând să introducă recapitalizarea internă ca modalitate de deplasare a poverii salvării băncilor de pe umerii contribuabililor pe cei ai acţionarilor şi creditorilor, a declarat domnia sa, în cadrul unui colocviu dedicat supravegherii pieţelor financiare în Uniunea Europeană (UE).

Şeful Băncii Centrale a explicat că în ţara noastră nu există bănci "too big to fail", dar sunt prezente instituţii de credit mari pentru economia locală. "O bancă mare dacă vrei s-o stabilizezi cu bani de la buget ai nişte costuri enorme. Şi apoi, de ce să plătească contribuabilii? Vedeţi la ce problemă de atac la democraţie se ajunge. De ce să nu plătească acţionarii şi cei care au beneficiat de dobânzi de 5%, ca deponenţii de la Bank of Cyprus", a continuat guvernatorul BNR.

În luna mai, presa a relatat că printre deponenţii Bank of Cyprus România s-a aflat şi Fondul de Garantare al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), care a avut un depozit în valoare de 100 milioane lei (aproximativ 24 milioane euro), care a fost transferat la Marfin Bank.

"Criza a mai arătat că avem nevoie de mecanisme eficace de gestiune a situaţiei băncilor în dificultate care să permită ieşirea ordonată din piaţă a instituţiilor neviabile considerate «too big to fail». Asigurarea unui mediu concurenţial sănătos, lipsit de manifestarea hazardului moral în domeniul bancar, concomitent cu diminuarea externalităţilor negative (efecte de contagiune directe sau indirecte) asupra celorlalte instituţii din sistem reprezintă o exigenţă pe care nu o mai putem evita. Şi în acest plan, suntem martorii unei schimbări de paradigmă", a afirmat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că sectorul bancar este mai predispus la evenimente sistemice decât alte sectoare economice din cauza structurii bilanţiere, care evidenţiază un grad ridicat de îndatorare, concomitent cu necorelarea dintre exigibilitatea resurselor din pasivul băncilor şi lichiditatea plasamentelor din activ, a gradului ridicat de conectivitate dintre instituţiile de credit, care induce riscul propagării în lanţ a situaţiilor individuale de incapacitate de plată asupra celorlalţi intermediari financiari, mecanismelor puternice de reacţie adversă, în condiţiile în care dinamica sectorului bancar şi a economiei reale se antrenează reciproc, crescând amplitudinea ciclicităţii riscului financiar, precum şi a intensităţii informaţionale, care atrage deseori reacţii disproporţionate în rândul participanţilor pe piaţa financiară. Reacţii nejustificate în raport cu fundamentele economice şi replieri dezordonate ale deponenţilor, precum şi ale celorlalţi creditori ai instituţiilor bancare pot degenera în spirale vicioase ale riscului de credit şi blocaje financiare, a subliniat domnia sa.

Mugur Isărescu a precizat că, în cazul Bank of Cyprus, oficialilor Băncii Centrale le-a fost teamă de apariţia unei panici bancare. "Am avut un caz micuţ, 0,7% din sistemul bancar, nici nu era banca românească era bancă străină. Depozitele care ar fi fost afectate de acel hair cut, nu ştiu dacă erau vreo sută de persoane şi aţi văzut cât tărăboi s-a făcut. N-am purtat grija celor o sută de deponenţi foarte tare, dar ne-a fost teamă de conexii, că dintr-o flacără mică se poate declanşa altceva, de contagiune, de panică bancară. Panică prin excelenţă este iraţională, nu poţi să o combaţi raţional", a afirmat domnia sa.

Lipsa falimentelor bancare nu garantează stabilitatea financiară, atrage atenţia Mugur Isărescu. Şeful Băncii Centrale a continuat: "O dinamică echilibrată a intermedierii bancare pe cele două componente tradiţionale, atragerea de depozite şi acordarea de credite, reprezintă un reper al modului în care îşi îndeplinesc băncile rolul în economie. Nu reprezintă un secret faptul că abaterea ritmului creditării de la dinamica atragerii de resurse stabile, prea mult în sus sau prea în jos, este însoţită pe termen mediu (doi-trei ani) de multiplicarea creditelor neperformante. Evidenţele statistice sunt puternice în acest sens. Desigur, mersul economiei are rolul său, iar sectoarele care tractează creşterea nu sunt neapărat cele care au fost finanţate cu preponderenţă. Se cuvine, aşadar, inclusiv o revizuire a orientării politicilor bancare comerciale spre finanţarea activităţilor productive, generatoare, nu doar de valoare adăugată, ci şi de venituri sustenabile".

Situaţiile economice din prezent arată cât de mult depinde costul finanţării datoriei publice a statelor de percepţia pieţei, în absenţa unei uniuni fiscale, este de părere şeful Băncii Centrale. Revenirea economiilor europene pe tendinţă crescătoare nu ar trebui să fie zădărnicită de volatilitatea pieţei, în condiţiile în care ne aflăm la începutul unui nou ciclu major de dezvoltare economică la nivel mondial, punctează Mugur Isărescu. Lipsa uniunii bancare face ca nevoile de recapitalizare a instituţiilor de credit să fie considerate drept datorii potenţiale ale ţărilor de origine ale acestora, potrivit şefului Băncii Centrale. "Nu reprezintă un secret faptul că riscul formării unei spirale vicioase între riscul de insolvabilitate bancară şi cel de ţară a devenit o realitate a istoriei recente. Iar consecinţele sale asupra intermedierii bancare sunt, de asemenea, vizibile", arată domnia sa.

• "Nu are loc doar o re-reglementare, ci o schimbare de paradigmă"

La nivel global nu are loc doar un proces de re-reglementare, ci o modificare de paradigmă, este de părere Mugur Isărescu. "Se produce o schimbarede paradigmă, care reflectă importanţa asigurării continuităţii serviciilor financiare critice printr-o combinaţie de acţiuni preventive cu soluţii corective. Nu are loc doar o re-reglementare. Aş mai aprecia că, în cazul României, putem vorbi de o confirmare a politicii prudenţiale anti-ciclice a Băncii Centrale. Ne aducem aminte de eforturile BNR de limitare a creditării în perioada de exuberanţă prin utilizarea unor instrumente considerate ne-ortodoxe la acea vreme", a declarat domnia sa.

Exigenţele prudenţiale nu se mai focalizează exclusiv pe întărirea capacităţii băncilor de a rezista la evenimente extreme, în condiţiile în care economia reală şi cea financiară au devenit tot mai interdependente, din cauză că politicile micro-prudenţiale întărite, fie prin consolidarea rezervelor de capital, fie prin introducerea cerinţelor de lichiditate, nu sunt suficiente pentru contracararea acumulării de vulnerabilităţi sistemice, susţine şeful Băncii Centrale. "Este nevoie de macro-prudenţialitate. Obiectivul, de altfel delicat şi ambiţios al actualei politici macro-prudenţiale, devine cel al reducerii amplitudinii ciclului riscului financiar. Mai mult, nu se mai acţionează doar indirect prin canalul de capital asupra ofertei de credite. Rezervele acumulate în perioadele de expansiune vor fi eliberate în perioadele de ajustare economică", a explicat domnia sa.

Guvernatorul BNR subliniază, însă, că aşteptările legate de ceea ce politica prudenţială poate să realizeze trebuie gestionat la niveluri realiste. "Reglementările bancare, deşi au o orientare macroprudenţială din ce în ce mai pregnantă, nu sunt suficiente pentru prevenirea acumulării vulnerabilităţilor sistemice. Celelalte componente ale mix-ului de politici macro-economice trebuie să evite generarea unor variaţii ample ale cererii de credite, mai ales atunci când acestea sunt decuplate de la fluxul economisirii interne", potrivit lui Mugur Isărescu.

De asemenea, trebuie evitate măsurile care pot să conducă la schimbări bruşte în situaţia financiară a debitorilor şi în disciplina de creditare, din cauză că senzitivitatea ridicată a fluxului de credit la impulsuri ale venitului mediu induce oscilaţii puternice ale cererii de credite, iar evoluţia impulsului creditului contribuie la amplificarea ciclicităţii economice, susţine domnia sa. "Promovarea unei politici anti-ciclice a veniturilor previne alimentarea cererii de credite peste capacitatea de rambursare pe termen mediu şi evită crearea unor presiuni nefavorabile asupra capacităţii de rambursare atunci când economia se ajustează", a mai adăugat şeful Băncii Centrale.