TRĂSNĂILE: MUGUR ISĂRESCU Cine nu ştie să dialogheze poate să meargă acasă

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a atras atenţia, luni, că tensiunile politice din prezent dăunează puternic percepţiei externe a ţării noastre, iar politicienii care nu pot să dezvolte dialogul ar trebui să plece acasă şi să nu scoată populaţia din casă.

Domnia sa a declarat: "Folosesc cuvintele unui foarte bun prieten al României, personalitate în lumea finanţelor, care mi-a spus chiar aşa: «Măi, voi chiar nu aveţi ce să faceţi?» Aşa judecă lumea, şi nu trebuie uitat că lumea aceasta este formată din pieţe de unde România ia sume importante ca să-şi finanţeze deficitul bugetar şi ca să meargă mai departe pentru a plăti salarii, pensii. Deci, aici nu e vorba de o joacă a BNR şi de o interferenţă. Aici este vorba de a transmite semnale foarte clare că această ţară trebuie să meargă înainte, instituţiile trebuie să-şi facă datoria. Fiecare trebuie să-şi facă datoria, iar în materie de finanţe internaţionale, atenţie, şi în finanţe interne, mai mult decât în oricare altă parte, spun eu că gura bate fundul, şi îl bate rău de tot. Şi nu avem nevoi de aşa ceva. Este un mesaj pe care îl repetăm".

Mugur Isărescu a precizat, cu ocazia prezentării raportului trimestrial asupra inflaţiei, că speră ca situaţia politică să fie dominată de dialog în perioada următoare. Guvernatorul BNR a explicat: "Politicienii asta dezvoltă, nu? Arta dialogului, asta e meseria lor. Cine nu ştie să dialogheze poate să meargă acasă şi să nu ne scoată pe noi din casă. Politicienii trebuie să discute şi să găsească soluţii la situaţia actuală. Politicienii trebuie să se aşeze la masă şi să găseas-că soluţii, nu să interpreteze cursul că se duce în sus din cauza lui cutare sau lui cutare. Cursul este, cum v-am spus, o primă faţă. Mă opresc aici, să nu capete alte conotaţii, dar m-aţi întrebat, nu? N-a fost iniţiativa mea".

Cursul este cel mai puternic afectat de ceea ce se întâmplă, pe plan intern, însă şi costurile de finanţare ale ţării urmează să fie afectate, a subliniat şeful Băncii Centrale, care a arătat: "Nu pot să spun mai mult pentru că suntem neutri politic, dar trebuie să spunem societăţii româneşti realitatea".

"Şi realitatea este aceasta: depindem de pieţele internaţionale şi ele te penalizează dramatic. Deocamdată se vede pe curs. Se va vedea şi pe cos-turile de finanţare, inevitabil. Şi e greu să discerni cât vine din plan internaţional, din locaţie geografică, din imagine şi cât vine din ce se întâmplă pe plan intern".

BNR îşi face datoria, caută să obţină profit şi să achite la buget 80% din această sumă, care-l ajută pe ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu, să-şi îndeplinească obiectivele, a mai declarat domnia sa.

• Leul s-a comportat "rezonabil", în condiţiile actuale

Deprecierea monedei naţionale a fost "rezonabilă", dacă avem în vedere actualele tensiuni din plan politic, consideră Mugur Isărescu. Scăderea leului, relativ la principalele valute, depăşeşte, însă, nivelul sugerat de fundamentele economice, chiar dacă ţara noastră are un deficit de cont curent destul de înalt, a arătat domnia sa. Guvernatorul BNR a explicat: "Leul a fost rezonabil. A fost săracu', cum n-a fost? Adică două-trei-patru procente la câte trăs-năi s-au spus pe aici. Deprecierea de la început a fost nerezonabilă datorită fundamentelor. Noi credem că fundamentele nu sunt deteriorate. Am avut o inflaţie mai mare 2-3 ani decât media europeană. Ştiţi că unul dintre fundamente este chiar acesta, diferenţialul de inflaţie. Probabil că o anumită depreciere era de aşteptat, din punctul de vedere al fundamentelor. Dar diferenţialul de inflaţie între noi şi restul lumii, între noi şi Europa, a fost de câteva procente. Şi în acest an s-a inversat aproape, deci ar fi trebuit să ajute leul".

Totuşi, ţara noastră are o problemă pentru că, spre deosebire de Polonia sau Ungaria, are un deficit de cont curent mare, care trebuie finanţat, a adăugat domnia sa.

Mugur Isărescu a explicat că în momentul în care nu este finanţat şi nu există capacitatea instituţională şi naţională pentru a atrage fonduri comunitare pentru finanţare, aşa cum s-a construit şi programul cu FMI şi proiecţia de creştere economică, în acel loc rămâne un gol de finanţare, care devine fundamental.

Cu toate acestea, nu există motive de depreciere masivă a leului, având în vedere nivelul productivităţii şi al salariilor, evoluţia ratei inflaţiei, precum şi situaţia rezervelor Băncii Centrale, este de părere guvernatorul BNR, care a afirmat: "Deci, de la un anumit punct s-a excedat ceea ce, în aprecierea noastră, era o zonă mai mult sau mai puţin de echilibru bazată pe fundamentare şi a început să devină. Cursul a început să fie influenţat cu precădere de alţi factori, factori externi, tensiunile interne, incertitudini şi aşa mai departe".

Mugur Isărescu a amintit că decuplarea leului faţă de monedele din regiune a început în perioada aprilie-mai, din cauza legăturii mai puternice pe care ţara noastră o are cu zona Balcanilor şi cu criza din Grecia, care a determinat, pe de o parte, ieşiri de capital, iar pe de altă parte, o viziune mai nefavorabilă, mai pesimistă faţă de economia şi sistemul bancar autohtone, precum şi faţă de evoluţia cursului, din partea pieţelor financiare internaţionale.

• BNR a obţinut profit din rambursarea primei tranşe către FMI

BNR a realizat un profit în urma rambursării, ieri, a primei tranşe din acordul de tip preventiv încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), în valoare de 500 milioane Drepturi Speciale de Tragere (DST), a declarat Mugur Isărescu. Domnia sa a arătat: "Astăzi am făcut plata din cele peste 500 de milioane DST. Şi pentru că există aşa o preocupare că o să facem o pierdere de un miliard, nu ştiu cine a făcut calculul şi cum. Solicit ca şi din partea dumneavoas-tră (n.r. a presei) să ne explicaţi cum calculaţi. Pot să vă spun că am făcut profit şi din această rambursare şi un profit bunicel, cam cât am făcut profit în jumătate de an. Avem în BNR un serviciu special care ţine un echilibru al activelor, al rezervelor în diferite valute, face calcule probabilis-tice, gândeşte care e probabilitatea. Spre surpriza celor care au calculat o pierdere, atât pot să spun societăţii româneşti, că am făcut un profit substanţial".

Guvernatorul BNR a amintit că Banca Centrală a cumpărat peste zece miliarde euro, la preţul de 3,1-3,5 lei, pentru a contracara deprecierea cursului până la nivelul de 2,5 lei/euro, cum arătau unele prog-noze în anul 2007. "Deci suntem în poziţia să facem profit în continuare. Şi-l facem. Având în vedere media, încă facem profit din fiecare euro pe care eventual îl vindem", a arătat domnia sa.

Mugur Isărescu a afirmat, din nou, că BNR nu este un "institut de cercetări", însă obiectivul său principal nu îl reprezintă realizarea de profit, ci asigurarea stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare a ţării. Specialiştii Băncii Centrale nu pot, însă, ignora costurile cu care instituţia asigură atingerea acestor obiective, a atras atenţia domnia sa. "Avem un departament special de operaţiuni şi operaţiunile nu sunt făcute ca să facem pierdere. Acolo este chiar banking. Avem o direcţie de contabilitate, de evaluare. Vrem să nu ajungem niciodată să cerem unui buget, şi aşa încărcat, recapitalizarea băncii", a declarat şeful Băncii Centrale.

• Defetismul potrivit căruia România nu poate să atragă fonduri europene este "extrem de periculos"

Performanţele scăzute în atragerea de fonduri europene au dus la instalarea unui defetism, inclusiv la nivelul opiniei publice, cu privire la acest obiectiv, care este "extrem de periculos", pentru că afectează strategie de dezvoltare a ţării, a arătat Mugur Isărescu.

Aderarea la Uniunea Europeană (UE) a fost gândită în contextul în care ţara noastră va contribui cu numerar la bugetul comunitar, urmând să primească fonduri europene de două-trei unităţi pentru fiecare unitate de contribuţie, a explicat domnia sa.

Guvernatorul BNR a continuat: "După 2007 acest lucru trebuia să fie prioritar. Nu doar că apare această duplicitate, guvernele spun că este o prioritate, dar în realitate această prioritate nu se simte în cifre. Dar încet-încet s-a încetăţenit ideea că noi nu putem să absorbim fondurile comunitare. Este inacceptabilă această atitudine".

În afara faptului că fondurile europene reprezintă "bani ieftini", ţara noastră nu dispune de o economisire internă suficient de mare pentru a compensa fluxurile externe de capital privat, a precizat şeful Băncii Centrale. "Iar dacă stimulăm în continuare economisirea, cum s-a întâmplat, grevăm asupra cererii de consum. Şi, în consecinţă, toată aceea idee că să stimulăm consumul. Păi cu ce să-l stimulezi când lumea economiseşte? Lumea şi corporaţiile economisesc mai mult din diverse motive, inclusiv datorită faptului că băncile stimulează economisirea ca să se balanseze ele. Rezolvarea la această problemă majoră, esenţială pentru creşterea de durată a României, era legată de absorbţia banilor comunitari", a declarat Mugur Isărescu.

• BNR menţine prognoza de inflaţie pentru 2012 şi 2013

BNR îşi menţine prognoza privind inflaţia pentru acest şi pentru anul viitor, la 3,2%, respectiv 3%, a afirmat şeful Băncii Centrale. Majoritatea riscurilor sunt ca acest nivel să fie depăşit, a precizat domnia sa, adăugând că acest riscuri se referă la evoluţia preţurilor internaţionale pentru materii prime şi alimente, incertitudinile cu privire la implementarea măsurilor de consolidare fiscală şi de reformă structurală în an electoral, şi la tensiunile politice. Dinamica preţurilor administrate este mai degrabă echilibrată, a mai declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a reamintit că instituţia pe care o conduce realizează proiecţia de bază pentru inflaţie în funcţie de date certe, elementele care nu se încadrează în această categorie fiind introduse în balanţa riscurilor.