MUGUR ISĂRESCU: "Creşterea ponderii datoriei publice în PIB poate fi periculoasă şi contraproductivă"

Creşterea ponderii datoriei publice în PIB poate deveni periculoasă şi contraproductivă şi poate conduce la situaţii extrem de dificile, a avertizat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare întocmit de BNR, în prezent, datoria publică a României este sustenabilă. Potrivit metodologiei naţionale, datoria publică brută se situa, la finele lunii martie, la 40,5% din PIB, iar datoria netă - la 33,8%, arată lucrarea, care tratează pe larg acest subiect.

Sustenabilitatea datoriei publice din perspectiva macrostabilităţii este o componentă esenţială a creşterii economice de durată, astfel că trebuie dezbătut asupra traiectoriei datoriei publice în următorii ani, ca să nu ajungem în situaţia Greciei, potrivit guvernatorului BNR, care a menţionat: "Nu trebuie să repet experienţa Greciei. Clipul acesta pe care l-am auzit la o televiziune - «eram bogaţi şi ne-am trezit într-o dimineaţă săraci» - reflectă o realitate: creştere economică nesustenabilă, o insistenţă pe dezvoltare fără să te uiţi la banii pe care îi împrumuţi (la gradul de îndatorare) şi fără să gândeşti cu mare atenţie că, la un moment dat, trebuie să dai banii aceştia înapoi. Ei sunt bani împrumutaţi, nu sunt donaţi, nu sunt cadou. În momentul când trebuie să dai banii înapoi este dramatic, nu numai pentru o ţară, dar şi pentru orice persoană, familie".

Potrivit Guvernatorului BNR, Banca Centrală a decis să lanseze în dezbatere publică problema traiectoriei datoriei publice în următorii ani, apreciind că dezbaterea publică va cuprinde, mai devreme sau mai târziu, şi clasa politică, fiind vorba de viitorul României, de o integrare sustenabilă, serioasă, de durată în Uniunea Europeană şi de apropierea sănătoasă de nivelurile de trai din UE.

Sustenabilitatea datoriei publice este esenţială şi îndeplineşte obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Mugur Isărescu a declarat că respectarea şi în anii următori a MTO va asigura, printre altele, menţinerea unui deficit anual din PIB.

Guvernatorul BNR a specificat că există două confuzii, în acest moment, legate de MTO: prima - că MTO este o cifră "aruncată, acolo, de cineva, ba, mai mult, pusă cu o asemenea răutate că nu ne lasă să ne dezvoltăm, că e un fel de conspiraţie", iar a doua - că România nu se poate îndatora, ţinând să lămurească aceste aspecte: "Chiar cu un MTO de 1%, România se poate îndatora şi datoria publică creşte fizic, iei mai mulţi bani şi-i introduci în economie".

• Isărescu: "În lipsa unei stabilităţi financiare, economia de piaţă nu poate funcţiona corect şi coerent"

În lipsa unei stabilităţi financiare, economia de piaţă nu poate funcţiona corect şi coerent, a precizat Mugur Isărescu, precizând că păstrarea stabilităţii financiare nu este un moft şi că relaxarea fiscală devine o păcăleală, reducând impozite pe o parte şi taxând prin inflaţie, depreciere şi arierate la buget: "Foarte important acum, în noile condiţii, după criza financiară prin care am trecut, este coordonarea politicilor macroeconomice şi a instituţiilor care au rol macroprudenţial pe diferite segmente sociale şi economice".

În opinia guvernatorului, stabilitatea preţurilor nu garantează stabilitatea financiară, criza dovedind că instabilitatea financiară poate să distrugă stabilitatea preţurilor, prin deflaţie sau prin împingerea în extrem a inflaţiei.

Raportul BNR conţine un capitol nou legat de stabilitatea financiară şi de politicile macroprudenţiale, a spus Isărescu, precizând că lucrarea lămureşte aspectele puse în discuţie la momentul în care s-a anunţat că va fi înfiinţat un Comitet de Supraveghere Macroprudenţială.

Acesta va avea un rol consultativ, aducând România în rândul majorităţii ţărilor europene, din acest punct de vedere.

Potrivit proiectului de lege care vizează înfiinţarea acestui organism, Comitetul va avea rol de supraveghere a sistemului financiar naţional şi va fi format din reprezentanţi ai Bancii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului, urmând să funcţioneze ca structură de cooperare inter-instituţională, fără personalitate juridică, cu rolul să asigure coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional.

Organismul decizional al Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială va fi Consiliul general, format din nouă membri, respectiv: guvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul-şef ai Băncii Naţionale a României, preşedintele şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi doi reprezentanţi ai Guvernului, desemnaţi de primul-ministru.

Înfiinţarea unei astfel de entităţi a condus la o serie de controverse în mediul privat.

Ieri, iniţiativa a fost aprobată în Comisia juridică din Senat, cu amendamentul potrivit căruia a fost eliminată sintagma "comitetul (...) nu primeşte şi nu acceptă nicio indicaţie sau ordin ori sugestii de la nicio instituţie publică", după cum a anunţat avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de socializare.