MUGUR ISĂRESCU, GUVERNATORUL BNR: "România este preocupată de situaţia geopolitică şi energetică şi de impactul asupra inflaţiei"

România, precum multe alte state membre UE, este preocupată de situaţia geopolitică şi energetică şi de impactul lor considerabil asupra inflaţiei, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unei conferinţe comune a BNR şi Băncii Europene de Investiţii (BEI) intitulată "Sprijinul politicilor şi noua normalitate emergentă: cât de bine sunt poziţionate firmele româneşti?". Guvernatorul BNR a mai punctat că, în prezent, ne îndreptăm către o nouă fază a pandemiei globale, exprimându-şi speranţa "să fie şi ultima".

Isărescu a afirmat: "În prezent, ca multe alte state membre ale UE, România este preocupată de situaţia geopolitică şi energetică şi de impactul lor considerabil asupra inflaţiei. Şocuri inflaţioniste asupra componentelor energetice ale coşului de consum au lovit în mod repetat pe parcursul celei de-a doua jumătăţi a anului 2021. Acestea au fost parţial compensate de o schemă de sprijin guvernamental, în vigoare din noiembrie 2021. Cu toate acestea, componenta energetică a reprezentat în continuare mai mult de jumătate din inflaţia anuală înregistrată la sfârşitul anului 2021. Este un fapt acum că aproximativ 85% din (creşterea) indicelui preţurilor de consum (IPC) are rădăcini în creşterea preţului energiei. Prin urmare, aşteptările inflaţioniste pe orizontul de un an au crescut brusc, reflectând evoluţiile actuale. Poziţionarea aşteptărilor pe următorii doi ani în apropierea benzii de variaţie a ţintei sugerează că mecanismul de ancorare este încă în vigoare. Cu toate acestea, o măsură specifică pentru a aborda situaţia energetică este o necesitate".

Guvernatorul BNR a subliniat că incertitudini continuă să decurgă şi din evoluţia pandemiei, având în vedere valul actual, declanşat de varianta mai contagioasă a coronavirusului Omicron, care dă însă forme de boală mai puţin virulente. Acest lucru implică o severitate mai scăzută şi atenuată a restricţiilor aferente, inclusiv în multe ţări europene, a punctat Isărescu.

"Ca întotdeauna, BNR va continua să folosească toate instrumentele de politică pentru a controla inflaţia şi pentru a sprijini redresarea activităţii economice", a afirmat Mugur Isărescu.

Totodată, ieri, în cadrul evenimentului, a fost publicat un sondaj de investiţii al BEI (EIBIS) pe 2021 care arată că, având în vedere amploarea şocului economic al crizei Covid-19 şi răspunsul politicilor de sprijin guvernamental, economia românească a dat dovadă de rezilienţă. Potrivit sondajului BEI, măsurile de sprijin guvernamental au fost cruciale pentru susţinerea activităţii de investiţii, iar rezultatele BEI arată că 65% dintre firmele româneşti au primit sprijin financiar pentru contracararea efectelor pandemiei, peste media UE de 56%.

Isărescu a mai precizat: "Sondajul de investiţii al BEI arată că firmele româneşti au devenit mai optimiste în 2021, mai multe firme aşteptându-se să majoreze investiţiile decât să le reducă. Ne bucurăm să auzim asta, cu toate că suntem conştienţi de eforturile suplimentare pe care România trebuie să le depună în mai multe domenii. Este cazul unor domenii precum inovarea sau accesul la finanţare. Cu toate acestea, suntem bucuroşi să vedem că o mare parte a firmelor din România au investit deja sau intenţionează să investească pentru abordarea impactului schimbărilor climatice, peste media la nivelul UE".

Guvernatorul băncii centrale a precizat de asemenea că România şi BEI împărtăşesc un parteneriat lung şi fructuos care a favorizat investiţii în sectoare importante din economia noastră şi a menţionat că există spaţiu ca acest parteneriat să fie extins, de asemenea pe baza noilor provocări de pe agenda europeană.

Guvernatorul BNR a afirmat că Sondajul de investiţii al BEI este o excelentă analiză de ţară, iar concluziile acestuia pot fi adăugate sondajului realizat de BNR despre accesul la finanţare al corporaţiilor nefinanciare din România. El a precizat că sondajul BNR captează opinia companiilor din economia reală asupra celor mai presante probleme cu care firmele se confruntă în activitatea lor, respectiv percepţia asupra costului finanţării, percepţia asupra implicaţiilor unei posibile aprecieri sau deprecieri a monedei naţionale şi percepţia asupra impactului schimbărilor climatice.

Sondajul prezentat ieri de oficialii BEI mai arată că firmele româneşti au în faţă provocarea de a se adapta la noua normalitate, de a face faţă decalajelor preexistente şi de a evita ca redresarea asimetrică să creeze noi decalaje atât în România cât şi în UE. De asemenea, multe firme româneşti sunt conştiente de provocările şi schimbările în curs, dar pentru a debloca investiţiile este esenţială găsirea de soluţii la probleme precum incertitudinea cu privire la viitor, lipsa competenţelor adecvate ale forţei de muncă şi accesul dificil la finanţare.

• Vicepreşedintele BEI, Christian Thomsen: "Grupul BEI este partenerul României în sprijinirea trecerii ţării către o economie verde şi digitală"

Vicepreşedintele BEI, Christian Kettel Thomsen, a declarat: "Sondajul, care este realizat în Europa, inclusiv în România, oferă Grupului Băncii Europene de Investiţii un instrument pentru implementarea politicilor economice potrivite ajutându-ne să înţelegem barierele structurale ale investiţiilor, efectele crizei asupra firmelor şi cum putem sprijini redresarea, armonizând interesele diferite ale gospodăriilor, firmelor şi sectoarelor economice. Pe lângă redresare, durabilitatea pe termen lung ar trebui să fie ţinta noastră comună. În calitate de bancă-cheie a UE în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, Grupul BEI este partenerul României în sprijinirea trecerii ţării către o economie verde şi digitală. Complementarea dintre finanţarea tradiţională, prin credite, şi soluţiile alternative, cum ar fi investiţii de capital de risc pentru startup-uri şi scaleup-uri, este, de asemenea, un instrument investiţional esenţial prin care ajutăm procesul de tranziţie".

Conferinţa a găzduit o dezbatere mai amplă despre nevoile şi priorităţile de investiţii ale României în vremurile de pandemie şi de tranziţie către o economie inteligentă şi verde şi despre disponibilitatea surselor de finanţare pentru investiţii, în special utilizarea Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă a UE, împreună cu noul Buget pe termen lung al UE. Discuţia s-a concentrat, de asemenea, pe pregătirea şi adaptabilitatea firmelor la noua realitate prin implementarea tehnologiilor digitale-cheie menite a le susţine rezilienţa şi competitivitatea în perspectivă. Pe lângă finanţarea tradiţională prin creditare, care a oferit lichiditatea crucială în timpul pandemiei în întreaga Europa, a fost evidenţiată importanţa oferirii capitalului de risc în faza de redresare a corporaţiilor şi finanţării pe termen lung a inovaţiei şi noilor tehnologii. De asemenea, s-a discutat despre poziţionarea economiei româneşti în regiune, stadiul ei de dezvoltare, paşii de urmat pentru trecerea la economia verde şi rolul sectorului financiar în acest proces.

În privinţa schimbărilor pe termen scurt generate de pandemie, sondajul evidenţiază că digitalizarea s-a impus, aproape jumătate dintre firme (45%) făcând investiţii în acest sens. În plus, COVID-19 va avea incontestabil un impact pe termen lung asupra nevoilor şi priorităţilor de investiţii, 49% dintre firme dorind să continue acest proces. Incertitudinea cu privire la viitor rămâne cel mai invocat obstacol, pe termen lung, în calea investiţiilor (80%), urmat de disponibilitatea limitată a personalului calificat (73%).

Lipsa de acces la finanţare se menţine, de asemenea, îngrijorătoare: mai multe firme, în comparaţie cu cele din Uniunea Europeană, o consideră o piedică, iar 12% dintre ele pot fi considerate dependente de finanţare externă. Procentul este cu mult peste media UE (5%) şi indică o tendinţă de lungă durată, potrivit BEI.

Ca urmare a pierderilor provocate de pandemie, coroborate cu măsurile de sprijin în forma creditelor garantate, mai mult de un sfert dintre firmele româneşti şi-au crescut gradul de îndatorare (28%; UE: 16%), în timp ce infuzia de capital a fost făcută, în mare parte, de proprietarii companiilor (13%; UE: 5%).

"Într-un astfel de mediu, investiţiile publice vor fi cheia pentru a stimula redresarea economică şi pentru a cataliza investiţii private noi. Utilizarea fondurilor in cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă al UE va fi esenţială pentru a îndruma tranziţia către o economie mai digitală şi mai verde în România şi în întreaga UE. În plus, companiile vor avea nevoie de infuzii noi de capital pentru îmbunătăţirea sănătăţii financiare şi pentru o bază solidă de creştere", a spus şi Debora Revoltella, economistul-şef al BEI.

Totodată, potrivit sondajului realizat de Banca Europeană de Investiţii, firmele româneşti simt impactul schimbărilor climatice şi majoritatea (72%) raportează că fenomenele meteorologice au un impact asupra afacerii lor, cu mult peste media UE (58%). Firmele încep să internalizeze riscurile tranziţiei la zero emisii de carbon, iar un procent apropiat faţa de media UE consideră tranziţia la noile standarde climatice mai degrabă ca un risc decât o oportunitate pentru afacerea lor în următorii cinci ani (27% şi, respectiv, 20%).