MUGUR ISĂRESCU NU MAI RESPINGE IDEEA SENATORULUI ZAMFIR BNR propune o metodologie proprie de plafonare a dobânzilor

Actualizare : BNR: "Comentariile domnului Daniel Zamfir sunt complet nepotrivite cu demersul nostru"

Banca Naţională a României nu susţine propunerea legislativă a senatorului Daniel Cătălin Zamfir care urmăreşte plafonarea dobânzilor la credite, a subliniat, astăzi, Dan Suciu, Purtatorul de cuvânt al BNR.

Oficialul BNR ne-a transmis următoarele precizări: "1. În scrisoarea trimisă la solicitarea Comisiei pentru Politici Economice a Camerei Deputaţilor, BNR spune clar că banca centrală nu susţine propunerea legislativă a senatorului Daniel Cătălin Zamfir care urmăreşte plafonarea dobânzilor la credite.

2. BNR nu propune un al proiect de lege, sau amendamente la proiectul de lege în discuţie. În studiul trimis, specialiştii băncii arată cum ar putea fi stabilită o metodologie care să ţină cu adevărat cont de experienţa europeană, atâta câta e, şi dau exemple pe tipuri de credite diferenţiate.

3. BNR nu se pronunţă în documentul respectiv în legătură cu oportunitatea adoptării unei legislaţii în acest sens. Acest demers aparţine strict Parlamentului României. De altfel, BNR nu are drept de iniţiativă legislativă.

4. Ţinând cont de toate acestea, consider comentariile dlui Daniel Zamfir complet nepotrivite cu demersul nostru".

------------

• Zamfir: "Acum nu mai distrugem principiul de piaţă liberă?"

• Piperea: "Este interesant că BNR vrea să negocieze, dar plafoanele propuse sunt foarte mari"

• Isărescu, în Senat: "Dobânzile şi cursul pot fi plafonate atunci când avem un eşec de piaţă, când pieţele nu funcţionează normal, iar autoritatea poate să intervină cu plafonări, dar ele trebuie în general evitate"

Mugur Isărescu nu se mai opune ideii senatorului Daniel Cătălin Zamfir de plafonare a dobânzilor la credite, ci, dimpotrivă, propune anumite niveluri maxime ale dobânzii anuale efective, pe tipuri de credite.

Banca Naţională a României (BNR) reacţionează în scris la proiectele de lege iniţiate de liberalul Daniel Zamfir, care fac referire la sistemul bancar, transmiţând Comisiei pentru politică economică din Camera Deputaţilor că nu susţine respectivele iniţiative legislative în forma adoptată de Senat.

În schimb, banca centrală nu mai respinge ideea de limitare a dobânzilor bancare şi, mai mult decât atât, a realizat o metodologie proprie de plafonare a dobânzii anuale efective (DAE).

Proiectul de lege promovat de liberalul Daniel Cătălin Zamfir vizează plafonarea DAE la 18% pentru creditele de consum şi la de 2,5 ori mai mult faţă de dobânda de politică monetară pentru împrumuturile ipotecare şi pentru cele imobiliare.

Stabilirea unui regim de limitare a dobânzii anuale efective la creditele destinate consumatorilor, în mod arbitrar, nediferenţiat pe categorii de produse şi fără o fundamentare a plafoanelor respective în funcţie de caracteristicile produselor de creditare este de natură să producă dezechilibre în piaţa creditului şi să afecteze stabilitatea financiară, este de părere Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Acesta subliniază, în scrisoarea transmisă economiştilor din Camera Deputaţilor, publicată de Hotnews şi confirmată de surse din BNR, că banca centrală nu poate susţine propunerea legislativă a senatorului Daniel Cătălin Zamfir care urmăreşte plafonarea dobânzilor la credite, în forma adoptată de Senat.

Printre altele, Guvernatorul BNR arată: "În privinţa reglementării activităţii desfăşurate de instituţiile financiare nebancare, precizăm că, întrucât acestea deservesc o nişă specifică a pieţei, alinierea la conditiile aplicabile celorlalte categorii de instituţii financiare nu se justifică şi ar putea fi contraproductivă.

Având în vedere caracteristicile acestei pieţe, Banca Naţională a Româ­niei a decis, în toamna anului 2017, să adopte o serie de măsuri menite a reduce riscurile asociate activităţii de creditare desfăşurate de acestea. Ca urmare a acestor măsuri, 26 de instituţii financiare nebuncare au fost înscrise în Registrul special administrat de Banca Naţională a României, ceea ce implică respectarea de către acestea a unui set suplimentar de cerinţe prudenţiale instituite prin regulamentul BNR nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare".

În acest context, specialiştii din BNR au transmis deputaţilor un studiu în care prezintă o metodologie de stabilire a unor limite maxime ale DAE în cazul contractelor de împrumut încheiate între instituţiile de credit şi consumatori. Metodologia propusă de BNR se bazează pe practica internaţională, conform băncii centrale, care recomandă: "În primul rând, stabilirea unui nivel maxim al ratelor de dobândă se va face o singură dată, la momentul acordării creditului (consecinţă directă a faptului că, în cazul creditelor cu dobândă fixă, ratele de dobândă nu suferă modificări, în timp ce orice modificare a ratelor de dobândă în cazul creditelor cu dobândă variabilă este o consecinţă directă a variaţiei exclusive a indicilor de referinţă, reflecţie a condiţiilor monetare din piaţă).

În al doilea rând, ţinta este plafonarea DAE, indicator care permite compararea la momentul acordării unui credit a costurilor totale iniţiale suportate de consumator.

În al treilea rând, plafoanele trebuie implementate diferenţiat pe monede (lei, valută) şi tipuri de credite: i) credite pentru locuinţe; ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont); iii) credite de consum de tip card de credit; iv) credite de consum garantate.

În al patrulea rând, stabilirea periodică (trimestrială) a plafoanelor ale DAE foloseşte o formulă de calcul clară, ce presupune aplicarea unor multiplicatori asupra ratelor medii ale DAE publicate de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior, diferenţiaţi în funcţie de moneda de denominare a creditului şi tipul creditului".

Plafoanele determinate presupun aplicarea unor coeficienţi asupra nivelului dobânzii anuale efective medii publicate de BNR pentru creditele de consum şi creditele pentru locuinţe, potrivit BNR.

Banca Naţională subliniază că rezultatul metodologiei ar determina folosirea unor praguri maxime al DAE aplicabile în cel de-al doilea trimestru al anului 2018 ce variază între 8,69% (la creditele pentru locuinţe) şi 40,96% (la creditele de tip card de credit) pentru denominarea în lei, respectiv între 6,57% (la creditele de consum garantate) şi 17,52% (la creditele de tip card de credit), pentru creditele denominate în valută.

Conform analizei de impact derulate de Banca Naţională a României, efectul potenţial al aplicării pragurilor propuse prin această metodologie în cazul creditelor acordate în perioada 2016-2017 asupra solvabilităţii este unul marginal, pierderea înregistrată de bănci echivalând cu 0,02% din fondurile proprii în anul 2016 şi 0,03% din fondurile proprii în anul 2017.

Amintim că, la finalul lunii martie, Mugur Isărescu, prezent în Comisia economică din Senat, a precizat, răspunzând unei întrebări adresate de Daniel Zamfir: "Avantajul economiei de piaţă este că preţurile se pot stabili relativ liber. Dobânzile şi cursul pot fi plafonate atunci când avem un eşec de piaţă. (...) Adică piaţa nu funcţionează din anumite considerente. Sunt pieţe care nu funcţionează normal şi atunci autoritatea poate să intervină cu plafonări, cu intervenţii pe piaţă, dar ele trebuie în general evitate. Nu răspund la întrebarea pe care mi-aţi pus-o dumnea­voastră indirect, dacă e bine sau nu să plafonăm, dar vă răspund în principiu. Am văzut că s-a adus ca argument faptul că, în 2008, noi, banca centrală, am intervenit cu o plafonare. În 2008, când BNR a intervenit asupra ROBOR, a fost un eşec de piaţă, pentru că Banca Centrală dădea bani băncilor cu o dobândă de 15%, iar dobânzile în piaţă erau de 200-300%, însă intervenţia autorităţii a fost temporară".

Iniţiativa legislativă privind plafonarea DAE a trecut de Senat, urmând să fie adoptată şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

• Zamfir: "I-am adus pe drumul cel bun"

Daniel Cătălin Zamfir salută faptul că BNR "a ajuns la concluzia că plafonarea dobânzilor nu mai este o nenorocire", precizând: "I-am adus pe drumul cel bun. Cei din Banca Naţională analizează alte procente faţă de cele din proiectul de lege. Foarte bine, oricum unele sunt extrem de apropiate de cele propuse de mine şi oricum Parlamentul este cel care va decide. Însă, aş dori să întreb - acum nu mai distrugem principiul de piaţă liberă? Nu mă acuzau toţi că eu distrug acest principiu şi omor piaţa? Ce s-a întâmplat acum? Ce vor spune cei 50 de specialişti din ASE care au semnat acea scrisoare în care îmi desfiinţau iniţiativa legislativă? Cred că atât ei, cât şi liderul PNL Ludovic Orban, care vrea să mă dea afară din partid ca să nu duc mai departe aceste legi, şi Florin Cîţu, preşedintele comisiei economice din Senat, care nu a susţinut niciodată acest proiect de lege, sunt acum cu gheaţă la inimă. Vor spune şi despre Guvernatorul Mugur Isărescu aceleaşi lucruri ca despre mine? Aş dori să ştiu".

Amintim că, în urmă cu mai puţin de o lună, un grup de 50 de "cadre didactice, economişti şi antreprenori preocupaţi de politicile publice care afectează climatul de afaceri şi bunăstarea populaţiei" au transmis o scrisoa­re deschisă Parlamentului României, având ca titlu "Plafonarea dobânzilor - o măsură potrivnică dezvoltării şi incluziunii sociale".

Documentul subliniază o serie de efecte negative pe care ar urma să le aibă plafonarea dobânzilor, dacă legea care prevede această măsură va fi aprobată în forma actuală.

Cei 50 de semnatari ai scrisorii sus­ţin că măsura plafonării dobânzilor este distructivă pentru activitatea de creditare şi afectează cu precădere bunăstarea populaţiei cu venituri reduse. Specialiştii arată: "Nu au trecut decât 28 de ani de la îndepărtarea regimului comunist, în timpul căruia preţurile erau stabilite artificial prin decret, cu toate urmările triste: penurie generalizată, introducerea raţionalizării, apariţia speculei, scăderea nivelului de trai. Însă istoria legiferării unor preţuri maxime este mult mai veche, a fost opera politicienilor iresponsabili şi a produs mereu consecinţe dezastruoase. Stabilirea unor preţuri maxime este asociată cu decăderea Imperiului Roman. Legea Maximului General, votată în Regimul de Teroare din timpul Revoluţiei Franceze, care stabilea preţul grânelor, a fost atât de impopulară încât a trebuit abandonată un an mai târziu; Foutu le maximum! (S-a terminat cu preţul maxim) a strigat populaţia pe străzile Parisului, în vreme ce Robespierre era condus spre ghilotină. În al doilea rând, este important să înţelegem de ce efectele practice ale preţului maxim sunt diametral opuse intenţiei celor care îl susţin. Prin decretarea unui preţ-plafon, statul îi forţează pe oameni să-şi trăiască viaţa altfel decât decid ei în mod voluntar. Ieftinirea artificială a unui produs descurajează producţia şi reduce oferta totală; cu cât plafonul este stabilit mai jos faţă de nivelul de piaţă, cu atât penuria care urmează este mai acută. Un exemplu recent în acest sens este dispariţia imunoglobulinei din cauza refuzului statului de a plăti preţul de piaţă".

Plafonarea dobânzilor afectează piaţa creditului deoarece va scoate în afara legii acele produse de creditare dedicate persoanelor care prezintă un risc ridicat (nu pot prezenta adeverinţă de venit sau au venituri reduse, nu prezintă garanţii), sunt de părere semnatarii scrisorii.

Daniel Zamfir a spus, recent, în Parlament, că dobânda medie anuală efectivă în UE este 1,73%, iar în ţara noastră - 6,1%, adăugând că o serie de state europene au dobânzile plafonate.

În replică, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a subliniat că nicio ţară membră a Uniunii Europene nu a propus o lege a plafonării dobânzilor similară cu iniţiativa aflată în dezbatere. 14 state din 28 nu au o lege în acest sens, 10 ţări raportează dobânda la o medie a pieţei, iar 4 dintre ele au o abordare exogenă, raportând dobânzile la unele dobânzi cheie, dar nu la dobânda băncii centrale, a menţionat domnia sa, precizând că aceste limitări privesc doar unele produse bancare.

Reprezentantul ARB susţine că plafonarea dobânzilor va conduce, printre altele, la creşterea inflaţiei, la restrângerea pieţei creditului, la majorarea costurilor de creditare şi la reducerea dobânzilor la depozite.

"Este interesant că Banca Naţională a părăsit poziţia din care spunea că nu o interesează această lege şi, de asemenea, este interesant că este dispusă să negocieze pe marginea plafonării dobânzilor", consideră avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în procesele cu băncile.

Specialistul ne-a declarat: "Este un început, dar şi o negociere. Am identificat, însă, trei mari probleme la propunerea BNR. În primul rând, metodologia este extrem de stufoasă şi greu de aplicat în practică, atât de către bănci, dar mai ales de către consumatori. De asemenea, se vorbeşte despre o metodologie de calcul a dobânzii medii. Cine face aceste calcule? Pentru că în BNR nu mai am încredere. Şi în al treilea rând plafoanele propuse sunt umflate. Dobânda de peste 40% la creditul de tip card este absolut uriaşă. La fel şi dobânda de aproape 9% la creditele ipotecare".

• BNR: "Iniţiativa legislativă privind retractul litigios - de natură să creeze confuzii în piaţă"

BNR nu susţine nici proiectul de lege privind retractul litigios, care prevede posibilitatea ca debitorul să-şi poată răscumpăra locuinţa pusă gaj de la firma de recuperare, la maxim dublul preţului la care aceasta a fost achiziţionată de la bancă. "Initiaţiva legislativă în cauză este de natură a crea confuzii în aplicare din perspectiva obiectului de reglementare şi a sferei destinatarilor vizaţi de aceasta", afirmă Mugur Isărescu, în scrisoarea transmisă Camerei Deputaţilor, menţionând: "Impunerea unei limite de valorificare, de până la maximum dublului sumei plătite de cesiuonar pentru a cumpăra creanţa de la cedent, este de natură a induce hazard moral în rândul debitorilor, prin încurajarea unui comportament de neplată, ca urmare a stingerii datoriei la o valoare care s-ar putea situa în anumite cazuri mult sub debitul datorat".

BNR subliniază că valoarea la care instituţiile de credit cesionează creditele este, în general, redusă, raportat la valoarea creditului restant şi ca urmare a faptului că sunt vândute portofolii de credite cu posibilităţi de recuperare a datoriilor restante: "Practic, o astfel de prevedere asigură o protectie asimetrică pentru debitori, avantajând persoanele cu credite care comportă un grad ridicat de risc, la care valoarea de cesiune este foarte redusă, din cauza probabilităţii mici de recuperare. (...) Ajustările bilanţiere efectuate de instituţiile de credit din România, fie prin vânzarea unor portofolii de active, fie prin eliminarea creditelor cu restanţe mai mari de un an, prin provizionarea completă a acestora, reprezintă măsuri orientate spre asigurarea unui cadru sustenabil de reluare a activităţii de creditare în favoarea clienţilor eligibili. În acest sens, impunerea unor restrictii arbitrare în cazul companiilor specializate în recuperarea creanţelor cesionate ar reduce semnificativ activitatea acestui segment de piaţă, concomitent cu diminuarea competitivităţii şi limitarea excesivă a operaţiunilor de acest tip.

Procesul de curăţare a bilanţurilor instituţiilor de credit este necesar din perspectiva ameliorării rezistenţei la şocurile externe şi consolidării stabilităţii sectorului financiar românesc, cu impact benefic pe termen lung reflectat atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel individual.

Prin urmare, în lipsa unor opţiuni eliciente de transfer a acestor creanţe, administrarea portofoliilor de credite neperformante ar rămâne exclusiv în sarcina sectorului bancar, afectând performanţa întregului sector şi conducând, în final, la creşterea costurilor pentru creditele nou acordate, cu efecte negative asupra nivelului de bunăstare a pupulaţiei".

În opinia conducerii BNR, în cursul definitivării proiectului de act normativ, ar trebui analizată de către iniţiator inclusiv problematica eventualelor operaţiuni de cesiuni de creanţe cu caracter transfrontalier. Banca centrală evidenţiază că, în 14 martie 2018, Comisia Europeană a publicat pachetul de propuneri legislative vizând măsuri de accelerare a reducerii volumului creditelor neperformante în sectorul bancar, "ce are în vedere, printre altele, încurajarea dezvoltării pieţelor secundare pentru credite neperformante, prin armonizarea cerinţelor şi crearea unei pieţe unice la nivelul UE pentru transferul către terţi şi administrarea creditelor".

Şi acest proiect de lege a fost adoptat de Senat şi urmează să fie avizat în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor.