Municipiul Buzău, conectat la Autostrada A7 şi la Drumul Expres către Brăila, printr-un Orbital

Buzăul ar putea fi al doilea oraş din ţară, după Bucureşti, ce va avea un sistem "Orbital". Proiectul este în lucru de câteva luni şi a făcut paşi importanţi spre realizare. Practic, este vorba despre realizarea unui inel rutier ce va înconjura municipiul Buzău şi care va face legătura atât cu viitorul drum expres Buzău - Brăila, dar şi cu viitoarea autostradă A7, Bucureşti- Ploieşti - Buzău - Focşani - Paşcani - Siret.

"În urma analizei proiectului de realizare a Autostrăzii A7, care trece pe lângă municipiul Buzău, am constatat, cu câteva luni în urmă, că nu eram conectaţi decât parţial la această autostradă şi parţial la viitorul drum expres Buzău-Brăila. Ne-am întâlnit cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor, ai CNAIR, au fost mai multe discuţii, inclusiv vizite în teren aici, la Buzău, şi s-a ajuns la această situaţie care ar putea face din municipiul Buzău al doilea oraş din România, după Bucureşti, cu un sistem orbital, un sistem concentric de străzi. În fapt, este vorba despre acest inel exterior de 26,4 kilometri", a spus Constantin Toma, primarul municipiului Buzău.

Raluca Bobescu, arhitect şef în Primăria Buzău, a adăugat: "Municipiul Buzău beneficiază de o poziţie strategică la nivel naţional, fiind situat la intersecţia celor trei regiuni istorice (Muntenia, Transilvania şi Moldova). Prin amplasarea Municipiului Buzău în exteriorul arcului carpatic, la confluenţa Câmpiei Bărăganului cu Subcarpaţii Buzăului, acesta este poziţionat pe principala axă rutieră ce leagă Moldova de Bucureşti (E85 - Dn2), fiind întărită de viitoarea autostradă A7. În vederea continuării lucrărilor P.U.G. de «Actualizare integrală a Planului Urbanistic General al Municipiului Buzău», Planul de Căi de comunicaţie şi transport aferent P.U.G. Municipiului Buzău, echipa de proiectare propune completarea actualei Şosele de Centură a Municipiului Buzău prin configurarea unui «Orbital» (un drum concentric situat în viitorul intravilan al Municipiului Buzău, ţinând cont de aplicarea conceptului de oraş radial-concentric )".

Ideea proiectului a fost apreciată şi de consilierii locali, care, în luna iulie, au aprobat încheierea unui protocol de colaborare cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru elaborarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic legat de configurarea unui "Orbital".

"În şedinţa Consiliului Local al Municipiului Buzău din 18 august s-a aprobat o Hotărâre de Consiliu Local Municipal, privind parteneriatul dintre Ministerul Transporturilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi Primăria Municipiului Buzău, pentru realizarea «,paşilor tehnici» pentru proiectul «Buzău - un oraş radial concentric», respectiv realizarea unui sistem «orbital», o centură de 26,4 km ce va înconjura oraşul nostru şi care va face legătura atât cu viitorul drum expres Buzău - Brăila, dar şi cu viitoarea autostradă A7, Bucureşti- Ploieşti - Buzău - Focşani - Paşcani - Siret. După realizarea proiectului tehnic, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va executa acest tronson de centură, care va îmbunătăţi mult traficul auto în Buzău. Nu este un proiect uşor şi nu se va putea executa «peste noapte», dar cu siguranţă este foarte necesar şi-l vom realiza!", a mai declarat primarul Constantin Toma.

Lucrurile au mers foarte repede, iar nici două luni mai târziu Cristian Pistol, directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), însoţit chiar de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a venit la Buzău pentru a semna protocolul de colaborare cu Primăria.

"Municipiul Buzău va fi conectat cu Autostrada A7 Drumul de legătură dintre Autostrada Moldovei şi Municipiu va fi realizat în parteneriat cu autorităţile locale. CNAIR şi Primăria Municipiului Buzău au semnat un Protocol de Colaborare pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate necesar construirii a trei tronsoane ale acestui drum. Prin document se stabileşte inclusiv contribuţia financiară a fiecărei părţi pentru finanţarea «Contractului necesar Studiului de Fezabilitate destinat tronsoanelor 2, 3 şi 4» ale acestui proiect. CNAIR şi Primăria Municipiului Buzău pot începe demersurile pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice necesare derulării, contractul fiind finanţat prin POIM 2014-2020. Ulterior, proiectarea şi execuţia Drumului de legătură dintre A7 şi Municipiul Buzău, cu o lungime de aproximativ 9 km, vor putea fi finanţate prin POT 2021-2027", a spus ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, după semnarea protocolului.

Prin acest protocol, CNAIR va asigura finanţarea lucrărilor pentru centura oraşului Buzău, iar Primăria se va ocupa de gestionarea lucrărilor.

Ministrul Grindeanu a menţionat: "Această zonă a Buzăului, din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor, este o zonă destul de importantă şi tocmai de aceea s-a înfiinţat la Buzău o Direcţie Regională, iar prin protocolul semnat astăzi, care cred ca este al 40-lea astfel de document, urmărim să descentralizăm aceste lucrări. Am încredere că toate lucrările acestea vor fi făcute. Rolul CNAIR este să plătească aceste lucrări, dar ele vor fi gestionate de Primăria Buzău pentru că lucrările de mai mică anvergură, cum este şi aceasta, pot fi gestionate mai bine de autorităţile locale decât de o autoritate centrală. E mult mai bine ca lucrările să fie gestionate de cei care sunt beneficiarii direcţi ai acestor lucrări. Sper să vă încadraţi în termen până la decembrie 2023, iar noi să putem deconta acest studiu de fezabilitate ca apoi să trecem la proiectare şi execuţie".

"De astăzi (n.r. 6 septembrie) ne apucăm de treabă. Până la finalul anului va fi gata studiul de fezabilitate", a spus Constantin Toma, primarul municipiului Buzău.

• Cum va arăta Orbitalul

"Orbitalul Municipiului Buzău este cel de-al III-lea inel de circulaţie al oraşului, propus a fi configurat prin modernizarea actualei Şosele de Centură şi completarea acesteia pe sectoarele unde nu este încă realizată. Acesta este compus din 6 sectoare", a spus Raluca Bobescu, arhitectul şef al Primăriei municipiului Buzău

În prezent, Şoseaua de Centură a Municipiului Buzău funcţionează doar pe tronsonul vestic (din nord, dinspre UAT Mărăcineni, de la Bulevardul Unirii / Râul Buzău către sud pe partea vestică a oraşului, până la intersecţia cu DN 2 - E 85 (Calea Eroilor). Acest tronson are o lungime de 6,5 km. Rolul funcţional al prezentei Şosele de Centură este, în principal, de a prelua traficul greu de tranzit între regiunea istorică a Moldovei şi capitala Bucureşti.

O situaţie particulară o reprezintă tronsonul nord-estic al Şoselei de Centură suprapus peste digul de protecţie al râului Buzău, aşa-numita Şos. Digului - Centura de Est, între Bulevardul Unirii şi Podul Vadu Paşii - Strada Dorobanţi. Lungimea acestui tronson este de aproximativ 4 km, cu un profil transversal variabil între 7 - 9 m, parte carosabilă degradată aproape total.

Tronsonul nord-estic al Şoselei de Centură paralel cu albia râului Buzău, între Podul Vadu Paşii - Balastieră, are o lungime de 2,3 km şi un profil transversal variabil între 6,5 şi 8,5 m parte carosabilă fără înveliş asfaltic.

Tronsonul sudic al Şoselei de centură este compus din 3 segmente cu caracterici diferite:

Tronsonul 4 (lungime = 2,8 km) este situat între Balastieră şi începutul liniei de foraje, cuprinzând în mare parte necesitatea reconfigurării intersecţiei cu DN2B şi CF Buzău-Brăila. Această intervenţie presupune o supratraversare atât a DN2B, cât şi a CF Buzău-Brăila, până la linia forajelor (De 803).

Tronsonul 5 (lungime = 6,5 km) este propus în afara perimetrului zonelor de protecţie a forajelor. El este propus a fi situat la nordul zonelor de protecţie a forajelor în partea estică pentru a vasculariza cu circulaţii toate loturile cu funcţiune propusă de industrie/servicii. În partea vestică a liniei forajelor, noul drum este propus a fi situat la sudul perimetrelor de protecţie pentru a nu interfera cu zona cu destinaţie specială.

Tronsonul 6 (lungime = 3,4 km) este situat între Calea Eroilor şi DN 2 spre linia forajelor, cuprinzând în mare parte necesitatea reconfigurării intersecţiei cu DN2 şi CF Bucureşti - Vicşani. Această intervenţie presupune o supratraversare atât a DN2, cât şi CF Bucureşti - Vicşani, spre linia forajelor (De 803).

(Articol preluat din revista BURSA Construcţiilor)