NATO - înarmat cu două scuturi împotriva ameninţărilor

Decizia aliaţilor de a amâna negocierile de aderare cu Ucraina şi Georgia pare să aibă ca fundament o înţelegere secretă între SUA şi Rusia, potrivit specialiştilor în geopolitică. Atât preşedintele american, George W. Bush, cât şi omologul său rus, Vladimir Putin se află la final de mandat şi vor să iasă neşifonaţi de pe urma summitului de la Bucureşti, este de părere politologul rus Stanislav Belkovski, membru al Institutului de strategii naţionale din Rusia.

Politologul aminteşte că liderul de la Kremlin va fi gazda mult aşteptatei întâlniri de la Soci, intitulată de unii analişti drept summitul ruso-american. "Pentru americani este important să obţină aprobarea Rusiei pentru desfăşurarea elementelor scutului anti-rachetă, în Cehia şi Polonia (fostele graniţe ale defunctului URSS), iar pentru Putin ca acest lucru să nu se realizeze sub administraţia sa", a explicat Stanislav Belkovski.

Analistul ucrainean Vladimir Kornilov, director al Institutului ţărilor din CSI, consideră că decizia NATO de a amâna discuţiile cu Georgia şi Ucraina reprezintă "cea mai importantă victorie a diplomaţiei ruse din ultimii zece ani".

Astfel, Aleksandr Rondeli de la Fundaţia georgiană pentru studii strategice percepe decizia NATO ca pe o înfrângere a Ucrainei, provocată în special de opoziţia Parisului şi a Berlinului. "Poziţia Franţei şi Germaniei se explică prin teama lor de Rusia, cu care nu vor să se certe", a explicat Rondeli.

Totodată, Viktor Sumak, expert la Centrul Internaţional pentru studii politice la Kiev, a subliniat că "este, în mod clar, o înfrângere pentru liderul prooccidental Viktor Iuscenko, arătând nivelul de susţinere în Europa faţă de el".

Însă procesul de aderare a celor două state pare ireversibil, susţine analistul rus Evgheni Volk, care explică: "Au fost remarcate elementele unui târg. Rusia a acceptat o colabore mai mare cu NATO în privinţa Afganistanului şi nu a fost dură în ceea ce priveşte livrarea gazelor către Ucraina. În plus, Rusia şi-a deschis legăturile aeriene cu Georgia".

Cu toate acestea, Statele Unite şi Cehia au încheiat ieri, la Bucureşti, un acord care prevede instalarea pe teritoriul ceh a unor elemente ale scutului antirachetă american. "Statele Unite şi Cehia au plăcerea să anunţe încheierea negocierilor pentru acordul asupra viitorului scut antirachetă. Intenţionăm să semnăm un acord în viitorul apropiat", confirmă, printr-o declaraţie comună, cele două ţări.

"Acest acord este un pas important în eforturile noastre pentru a proteja naţiunile noastre şi Alianţa de ameninţarea crescândă dată de proliferarea rachetelor balistice şi a armelor de distrugere în masă. Acest acord are în vedere staţionarea unui radar al SUA în Cehia pentru a detecta rachetele balistice. Radarul va fi conectat cu alte facilităţi de apărarea antirachetă ale SUA în Europa şi în SUA".

Oficialul ceh a ţinut să menţioneze că acordul oficial ar putea fi semnat la începutul lunii mai. Motiv pentru Rusia să riposteze, şi să amplaseze în regiunea Kalinigrad un sistem de apărare similar, sunt de părere analiştii.

Totodată, liderii Alianţei Nord-Atlantice consideră că securitatea statelor membre ar trebui să fie una indivizibilă. Drept consecinţă, secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Scheffer a declarat că "liderii aliaţi au decis ca NATO să dezvolte opţiuni pentru o arhitectură de apărare care să acopere şi statele care nu s-ar afla în raza de protecţie a proiectului american".

O decizie în acest sens se va lua în 2009, a mai spus Scheffer.

Astfel, decizia de a pune bazele unui scut antirachetă complementar celui american, petnru securitatea statelor ce nu sunt în prezent protejate de sistemul din Cehia şi Polonia ,a fost luată ieri, în cadrul Consiliului NATO. "Consiliul a hotărât ca sistemul de apărare antirachetă să aibă o acoperire cuprinzătoare, să fie o acoperire a întregului teritoriu al Alianţei, iar NATO îşi asumă crearea unui scut antirachetă complementar pentru statele care nu sunt protejate de sistemul antirachetă american", a subliniat preşedintele nostru,Traian Băsescu, referindu-se la circa 20% din suprafaţa statelor membre.

Băsescu a mai spus că România va contribui la acest proiect cu aproape toată suprafaţa sa, care, pe viitor, ar urma să fie acoperită de scutul complementar.