NATO încearcă să mascheze disensiunile între SUA, Franţa şi Turcia

Cei 29 de membri NATO încearcă miercuri să-şi afişeze unitatea la summitul celei de-a 70-a aniversări a Alianţei Nord-Atlantice şi să mascheze divergenţele expuse la lumina zilei între Statele Unite, Franţa şi Turcia, relatează AFP.

La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, organizaţia moştenită de pe vremea Războiului Rece se confruntă cu provocări considerabile, de la o militarizare a spaţiului, la întoarcerea în forţă a Rusiei pe scena internaţională şi la ascensiunea puterii Chinei ca putere militară.

Însă atmosfera este tensionată de numeroase diferende, iar schimburi de replici surprinse de camere de luat imagini, marţi seara, între Emmanuel Macron, Boris Johnson şi Justin Trudeau care par să-l ironizeze pe Donald Trump în timpul unei recepţii la Buckingham Palace nu îmbunătăţesc lucrurile.

Marţi, primele discuţii au fost dominate de schimburi de replici în urma declaraţiilor lui Emmanuel Macron, la 7 noiembrie, pentru revista The Economist, prin care aprecia că NATO se află în stare de "moarte cerebrală" şi pe care o îndemna să-şi revizuiască stregia.

Preşedintele francez şi-a menţinut declaraţiile, foarte criticate de către aliaţii săi, şi a cerut explicaţii Turciei cu privire la intervenţia sa împotriva forţelor kurde în nordul Siriei. El a acuzat Ankara, cu această ocazie, că lucrează împreună cu extremişti apropiaţi grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

Macron a îndemnat, de asemenea, la reluarea unui dialog strategic" fără naivitate cu Moscova, considerată în continuare de NATO drept un adversar.

Declaraţiile sale au provocat o răcire şi riscă să perturbe sesiunea de lucru.

Turcia blochează adoptarea unor planuri de apărare a ţărilor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, iar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan ar ptea refuza adoptarea declaraţiei summitului, a anunţat Jens Stoltenberg.

Declaraţia summitului face din spaţiu un teren de operaţiuni de Apărare NATO şi ia în calcul provocări reprezentate de ascensiunea Chinei, care deţine al doilea buget militar din lume.

Lui Jens Stoltenberg ar urma să i se încredinţeze o misiune de reflecţie cu privire la strategia Alianţei în faţa noilor amerninţări, mai ales a terorismului internaţional.

Preşedintele francez a insistat marţi asupra "inamicului comun" pe care-l reprezintă terorismul şi a deplâns faptul că "noi nu avem aceeaşi definiţie a terorismului în jurul mesei".

Această critică vizează exigenţa preşedintelui turc de clasificare a forţelor kurde din Siria drept "teroriste", ceea ce Emmanuel Macron refuză.

Preşedintele francez explică faptul că a dorit să aplice o lovitură de bici Alianţei şi să denunţe decizii unilaterale şi necoordonate ale Statelor Unite şi Turciei, care au pus în pericol operaţiunile împotriva Statului Islamic în Siria, în care sunt angajate forţe franceze şi din alte ţări aliate.

Însă preşedintele american nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de criticile preşedintelui francez cu privire la NATO. Acea declaraţie este "foarte insultătoare", a subliniat Donald Trump, în opinia căruia "nimeni nu are mai mare nevoie de NATO decât Franţa".