Ne-am căptuşit cu un nou infringement pe gaze

Ţara noastră s-a căptuşit, ieri, cu un nou infringement pe gaze pentru că nu a notificat Executivul comunitar cu privire la adoptarea unui plan de acţiune preventivă şi a unui plan de urgenţă privind securitatea aprovizionării, conform regulamentului european.

România are o dispută mai veche cu Comisia Europeană (CE) privind exporturile de gaze, ţării noastre reproşându-i-se că blochează astfel de operaţiuni. Autorităţile noastre au arătat Comisiei că exporturile nu sunt blocate, ci că se lucrează la interconectările cu statele vecine şi că vor fi tehnic posibile peste minim 2 ani.

Ieri, agentul guvernamental la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Horaţiu Radu, ne-a declarat: "Este o cauză mai veche în care CE a decis să ne trimită avizul motivat. Personal, nu mă aşteptam să ne vină chiar acum. Noi eram în dialog cu CE pe acest subiect. Este vorba despre interconectarea cu statele membre vecine. Practic, interconectarea există, dar nu funcţionează la parametrii optimi ceruţi de Comisie. Avem două luni la dispoziţie, timp care va fi suficient pentru conformarea deplină cu Regulamentul Uniunii. Sunt optimist, însă, că vom reuşi să închidem această cauză şi nu vom fi duşi la Curte".

CE menţionează, într-un comunicat: "Până în prezent, România nu a notificat Comisiei adoptarea unui plan de acţiune preventivă şi a unui plan de urgenţă, aşa cum prevede regulamentul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi nici nu a informat Comisia cu privire la deciziile sale referitoare la fluxurile bidirecţionale de gaze naturale. Autorităţile competente din statele membre trebuiau să adopte planurile de acţiune preventivă şi planurile de urgenţă până la data de 3 decembrie 2012. Deciziile privind fluxurile bidirecţionale de gaze naturale trebuiau să fie adoptate până la 3 septembrie 2012".

În piaţa de energie însă circulă zvonul că oficialii Comisiei ne-ar fi taxat cu acest aviz motivat, în urma deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de marţi, care a analizat şi aprobat orientările strategice ale României în planul dezvoltării infrastructurii energetice, în contextul evoluţiilor europene în domeniu.

Astfel, preşedintele Traian Băsescu a solicitat Guvernului să gândească şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, dar şi ca gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export.

Recent, Petru Văduva, directorul general al Transgaz, a declarat că exporturile de gaze din ţara noastră vor fi posibile abia din 2019, nu din 2016, cum estimase compania iniţial. Domnia sa a explicat că de vină pentru această amânare este schimbarea regulilor de accesare a fondurilor europene pentru construcţia interconexiunilor reţelelor de transport.

Domnul Văduva a explicat: "Noi dorim să obţinem aproximativ 300 milioane de euro din fonduri europene pentru a putea construi interconexiunile cu Bulgaria şi Ungaria, care vor permite şi operaţiunile de export de gaze. Noua metodologie de accesare a fondurilor este greoaie şi estimăm că exporturile vor fi posibile fizic din 2019. Iniţial, preconizasem că vom putea finaliza aceste lucrări în 2016".

Directorul Transgaz a subliniat că societatea nu-şi poate asuma realizarea acestor investiţii exclusiv din surse proprii, întrucât ar însemna o creştere importantă a tarifelor reglementate. "Noi nu avem niciun beneficiu ca ţară, iar preţurile plătite de consumatorii de gaze sunt mari. De aceea, este foarte important să obţinem granturile europene pentru a finanţa 50% din costurile acestor lucrări, care aduc un beneficiu substanţial Uniunii Europene", a ţinut să precizeze Petru Văduva.

În plus, Transgaz doreşte să sincronizeze realizarea interconexiunilor cu construcţia conductei care va transporta gazul din Marea Neagră, unde explorările Petrom şi Exxon sunt în plină desfăşurare. Potrivit domnului Văduva, Transgaz va porni investiţia, dacă se confirmă rezervele de gaze din Marea Neagră.

În septembrie, preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj oficialilor companiei OMV din Austria, care controlează Petrom - producătorul naţional de gaze şi ţiţei, că vor fi partenerii României atât timp cât interesul naţional al ţării noastre este servit cu prioritate. Preşedintele a declarat: "Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a se lansa în politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate".

Unii analişti au susţinut, la vremea respectivă, că la baza afirmaţiilor făcute de şeful statului ar sta relaţia privilegiată a OMV cu Gazprom, dorinţa OMV de a se cupla la South Stream, "altfel spus, colaboraţionismul companiei austriece cu Rusia". Semnarea acordului pentru construirea gazoductului South Stream a fost considerată o sfidare a Austriei la adresa Uniunii Europene.

La finele lunii octombrie, şeful statului a declarat că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz şi că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria.

Domnia sa a considerat greşită evaluarea Comisiei Europene că există riscuri pentru România dacă Rusia reduce, în această iarnă, exporturile de gaze: "Au primit date greşite din ţară, au făcut o analiză greşită. România nu are o problemă de asigurare a resursei energetice. Avem resursă pe care ne-o asigurăm şi avem flexibilitate în asigurarea combustibilului pentru termocentrale. Avem multe termocentrale pe gaze care pot fi trecute imediat pe păcură sau pe cărbune. România nu are o problemă de aprovizionare".

Traian Băsescu a precizat că probleme au ţările care nu sunt interconectate la sistemul european, Portugalia, Spania, ţările baltice, care au posibilităţi foarte mici de transfer energetic. Domnia sa a explicat că pentru aceste ţări este prioritară conectarea la sistemul european, în timp ce pentru România "rămâne o prioritate interconectarea pe gaze dar nu privind neapărat către situaţia în care ar trebui să primim gaze din import, ci către situaţia în care ar trebui să furnizăm gaze".