Neconcordanţă între deficitul bugetar prezentat de Guvern şi cel raportat de Comisia Europeană

Ţara noastră a înregistrat la finalul anului trecut un deficit bugetar de 6,3% din Produsul Intern Brut, conform ultimului raport consolidat publicat ieri de DG Ecfin, din cadrul Comisiei Europene. În condiţiile în care la finalul lunii ianuarie 2024, guvernul Ciolacu a raportat prin Ministerul Finanţelor că deficitul înregistrat la 31 decembrie 2023 se ridica la 5,68% din PIB, avem practic o corecţie din partea Comisiei Europene care ne arată o pierdere bugetară mai mare cu 0,62%, ceea ce în termini nominali înseamnă, potrivit fostului preşedinte al FNGCIMM, Cristian Păun, aproximativ un minus bugetar de 1,8 miliarde euro, adică vreo 9 miliarde lei.

Referitor la neconcordanţa dintre deficitul bugetar raportat de guvernul Ciolacu şi cel constatat de Comisia Europeană, domnul Cristian Păun a scris pe pagina oficială de Facebook: "Comisia Europeană ne dă cu deficitul peste bot. A fost raportat greşit. Dacă nu chiar falsificat voit, dar aici trebuie să se sesizeze unii din statul de «drepţi», puţin probabil că o vor face. A fost cu 0,6% mai mare. La vreo 300 miliarde de Euro, vreo 1,8 miliarde de Euro, vreo 9 miliarde de lei. O nimica toată, ar spune unii. După ce că este al naibii de excesiv, mai e şi greşit. Liniştea de aici pare că nu prea ţine la Uniunea Europeană. Cântatul la ţambal cu pătura pe el, la 4 mâini, nu inspiră nici încredere, nici seriozitate. Este tot mai probabil, mai ales după această şmecherie ieftină, să fie aplicată corecţia pe fondurile europene, conform procedurii de deficit excesiv. Nu mai avem foaie de parcurs valabilă, nu am mai negociat alta şi, colac peste pupăză, am fost prinşi şi cu mâţa în sac, raportând un deficit mai mic. Aştept o corecţie şi pe inflaţie. Şi acolo par a fi nişte probleme. Şi pe multe altele... La demisii sau pas în spate nu mă aştept. Liniştea asta începe să aibă un preţ prea mare pentru noi!".

În acest context, analistul economic Mircea Coşea a declarat, citat de DC Media, că speră ca diferenţa constatată de Comisia Europeană să fie doar o chestiune de metodologie.

Mircea Coşea a precizat pentru sursa citată: Dacă, Doamne fereşte nu este vorba despre aşa ceva, înseamnă că am început să regresăm şi riscăm să ajungem aşa cum eram acum vreo 30 şi ceva de ani pe timpul comunismului când se publica o statistică «convenabilă». Adică o statistică care să ascundă anumite elemente şi să promoveze nişte cifre care să încurajeze, să zicem, o apreciere mai bună a Uniunii Europene faţă de actuala guvernare. Ar fi foarte, foarte grav".

Analistul economic a menţionat că Guvernul nu va reuşi nici în 2024 să atingă ţinta de deficit bugetar de 5% negociată cu Comisia Europeană şi aprobată prin legea bugetului de stat. Domnul Coşea a arătat: "Actuala guvernare nu va reuşi să ajungă la deficitul pe care îl promovează, cel puţin în vorbe. Este aproape sigur, aşa după cum merg lucrurile la mijlocul acestei luni, că nu ne vom putea plasa la sfârşitul anului cu un deficit mai mic decât 6%, probabil între 6 şi 7%. Ceea ce, după părerea mea, este foarte grav. (...) Politica de reducere a cheltuielilor nu funcţionează, ba din contră, cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. E adevărat că la începutul anului colectarea a fost mai bună, dar asta e o regulă, nu e o noutate, nu e un lucru care să ne dea speranţe. S-au înfiinţat nişte nişte structuri guvernamentale cu salarii foarte mari, în loc să fie reduse salariile şi lucrul cel mai important este că nu poţi să reduci deficitul, doar prin reducerea de cheltuieli cred că rişti nişte colectări mai mari, nişte venituri mai mari la buget, or aici Guvernul acţionează tocmai invers, pentru că ordonanţa trenuleţ reduce capacitatea mediului de afaceri de a furniza un surplus de venituri la buget".

Domnia sa a criticat măsurile electorale luate de Guvern, a afirmat că majorarea PIB-ului este nereprezentativă pentru o îmbunătăţire reală a condiţiilor de trai şi a subliniat necesitatea reducerii îndatorării şi a unui plan de dezvoltare pe termen lung pentru România. În opinia sa, lipsa unei viziuni clare asupra viitorului şi absenţa unor strategii economice coerente sunt aspecte preocupante pentru ţară, mai ales în contextul unui an electoral.