Un acţionar, posibil fan Iordache, care crede că aş putea să dezleg toate nelămuririle inves-titorilor, mi-a cerut să-i lămuresc adevărul despre sechestrul anunţat de către DNA în cazul Petromidia. Din presă am înţeles că de fapt ar fi vorba despre două sechestre. Unul se referă la punerea sub sechestru a unui număr de peste 5 milioane de acţiuni RRC aparţinînd acţionarului majoritar The Rompetrol Group NV, parte res-ponsabilă civilmente pentru presupuse prejudicii aduse statului, dar şi asupra activelor Rompetrol Rafinare Constanţa. De la început îmi propun să fiu cît se poate de corect şi neutru în acest caz. În primul rînd sub-liniez că este vorba despre o cercetare despre presupuse cazuri de încălcare a legilor şi nu mă pronunţ asupra veridicităţii acestor presupuneri. Spun numai ce spune legea şi anume că pînă la pronunţarea unei hotărîri definitive trebuie să acordăm prezumţia de nevinovăţie.
În legătură cu obiectul şi oportunitatea sechestrului, pă-rerea mea este următoarea: -dacă persoanele învinuite, domnii Patriciu, Stephenson şi Hart sînt acţionari la The Rompetrol Group N.V., iar acuzaţia este de prejudiciu adus statului, iar în presupusele acţiuni care au prejudiciat statul, societatea a fost implicată, măsura sechestrului este justificată din punct de vedere legal. În cazul în care acuzaţiile se vor dovedi adevărate, acţiunile vor constitui garanţia recuperării presupuselor prejudicii. Ade-vărul despre această situaţie îl vom afla mai mult ca sigur peste ani.
Sechestrul asupra activelor Rompetrol Rafinare Constanţa, are drept scop declarat asigurarea recuperării datoriilor societăţii către diversele organis-me ale statului, chiar dacă unele dintre acestea s-au acoperit temporar prin obligaţiuni emise de către societate, care nu au ajuns la scadenţă şi care îşi respectă statutul, prin plata la termen a dobînzilor. Conform Hotărîrii de Guvern, obligaţiunile ar fi putut fi negociate pe piaţă, astfel încît MF, AVAS, MMF, CNAS şi alţi creditori ar fi putut intra mai devreme în posesia acestor creanţe. Cum lis-tarea la Bursă a creanţelor nu s-a făcut nici în România nici în afară, s-a recurs la măsura asiguratorie a sechestrului asupra activelor, deşi ea nu a fost prevăzută în Hotărîrea de Guvern care a aprobat conversia. Dar se pare că nu este vorba numai despre aceasta. Se afirmă că SC RRC ar fi produs prejudicii de aproape 20.000 miliarde vechi, sau 2 miliarde RON, echivalent a 572,25 milioa-ne euro la cursul din 9 martie. Acţionarul nostru întreabă: - În cazul în care acuzaţiile sînt probate şi societatea RRC va fi obligată să acopere prejudiciul, pe ce mai stă acţiunea RRC? Conform rezultatelor la 30 septembrie 2005, care nu sînt radical diferite de cele de la 31 decembrie 2005, total active minus datorii curente a fost de 2.717.742.818 RON, datorii totale, cele recunoscute legal de 3.186.656.261 RON (în care evident sînt cuprinse obligaţiunile menţionate), iar capitalul propriu este de 695.335.470 RON, la un capital social de 2.109.927.600 RON. Ce se va întîmpla dacă RRC SA va fi găsită vinovată?
La această întrebare de bun simţ de altfel nu pot răspunde. Chiar şi pentru faptul că din comunicatul DNA nu rezultă cu exactitate în ce constau acuzaţiile aduse societăţii, ce şi cît este pus în sarcina societăţii şi cît în sarcina persoanelor responsabile, care în mod legal trebuie să acopere prejudiciile dovedite din averea proprie şi alte elemente care fac să fie în ceaţă chestiunea Rompetrol.
Consider că cei responsabili ar trebui să vină cu precizările care se pot face şi care nu prejudiciază cercetările în cauză. Căci această situaţie de incertitudine creează cu adevărat prejudicii acţionarilor care deţin free-float-ul la RRC.
Domnul Mihai Iordache, colaborator al ziarului "BURSA", este jucător activ pe piaţa valorilor mobiliare. Orice sugestie de investiţie s-ar desprinde din articolele domniei sale trebuie considerată din acest punct de vedere.