Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor locale, la consiliile judeţene se dă o luptă puternică între cele două forţe principale: Alianţa PNL-PD, care a cîştigat 33,5%, şi PSD - cu 32,7% din mandatele de consilieri. Cum nici una dintre cele două formaţiuni nu a reuşit să îşi adjudece majoritatea, devin extrem de importante partidele mici, precum PRM, PUR şi UDMR, pentru preluarea conducerii în aceste consilii. Echipele de negociatori ai Alianţei şi ai PSD şi-au lansat deja ofertele pentru a atrage de partea lor voturile celorlalte partide. PSD şi-a adjudecat tradiţionalul sprijin al UDMR, ceea ce face ca în judeţele din Transilvania, PRM să se alieze automat cu Alianţa PNL-PD.
Doar în 16 judeţe şi în Bucureşti, situaţia majorităţilor din consiliile judeţene este clară. PSD a reuşit să îşi adjudece singur 4 judeţe (Dîmboviţa, Gorj, Vrancea, Constanţa) şi, împreună cu UDMR, alte 4 judeţe (Cluj, Satu Mare, Mureş şi Sălaj). Alianţa PNL-PD a reuşit să îşi asigure majoritatea confortabilă în şase judeţe (Alba, Braşov, Caraş-Severin, Hunedoara, Ilfov şi Prahova) şi Bucureşti. Alianţa ar putea miza şi pe sprijinul PNŢCD la Timiş, pentru a-şi asigura majoritatea. În restul judeţelor, balanţa poate fi înclinată în favoarea unora sau altora în funcţie de felul în care vor şti să negocieze colaborările cu PUR şi PRM. UDMR a reuşit, la rîndul său, să cîştige controlul în alte două judeţe (Harghita şi Covasna).
Un alt factor care va determina structura de putere din viitoarele consilii judeţene este migraţia politică. Deja s-au înregistrat cazuri, cum este cel de la Giurgiu, unde PSD a reuşit să atragă de partea sa doi consilieri ai PD, de care aveau nevoie pentru constituirea majorităţii, şi numirea preşedintelui din rîndul PSD. Conducerea Partidului Democrat a luat imediat decizia excluderii din partid a celor doi consilieri.
Diferenţele dintre PSD şi Alianţa PNL-PD sînt foarte strînse în judeţe precum Argeş, unde Alianţa, împreună cu PRM şi PUR, au un număr egal de mandate cu cel al PSD - 17, sau Bihor, unde UDMR cu PSD au, împreună, 17 mandate, iar Alianţa împreună cu PRM ar avea 18 consilieri. Modul în care va fi tranşată lupta dintre putere şi opoziţie în consiliile judeţene urmează să-l aflăm abia după ce vor fi aleşi preşedinţii acestora, preşedintele consiliului fiind, de regulă, reprezentantul forţei majoritare constituite în consiliu.