Negocieri la Bruxelles privind reducerea deficitului bugetar şi îndeplinirea reformelor din PNRR

Situaţia deficitului bugetar excesiv pe care îl înregistrează ţara noastră, îndeplinirea condiţiilor pentru aprobarea cererii de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, nominalizarea viitorului comisar european român şi portofoliul pe care acesta ar urma să îl deţină, sunt temele principale ale discuţiei pe care astăzi premierul Marcel Ciolacu o va avea la Bruxelles cu Ursula von der Leyen preşedinta Comisiei Europene, în prezenţa ministrului Finanţelor - Marcel Boloş - şi a ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Adrian Câciu.

În legătură cu deplasarea la Bruxelles, premierul Marcel Ciolacu a declarat ieri, la începutul şedinţei de guvern: "Vom discuta despre stadiul îndeplinirii PNRR, împreună cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi cu ministrul Finanţelor. Vom analiza şi ultimele evoluţii despre Cererea de Plată 3, concret, situaţiile legate de conducerile companiilor de stat din energie şi transporturi. Evident, voi discuta cu doamna preşedinte (n.red. - Ursula von der Leyen) şi despre portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană. După această discuţie, voi trimite nominalizarea viitorului comisar european din partea României".

Vizita pe care premierul Marcel Ciolacu o efectuează la Bruxelles vine într-un moment critic pentru ţara noastră, având în vedere situaţia financiară - la finalul primului semestru deficitul bugetar a ajuns la 63,67 miliarde lei, adică 3,6% din Produsul Intern Brut - şi angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană. Întâlnirea cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este văzută ca un efort de a negocia o cale de ieşire din impasul actual legat de deficitul bugetar şi de a asigura continuitatea finanţărilor europene, care sunt esenţiale pentru dezvoltarea ţării.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, care a crescut alarmant în ultimii ani, Comisia Europeană a cerut guvernului Ciolacu să implementeze o serie de reforme structurale, inclusiv majorarea TVA-ului, eliminarea cotelor reduse de TVA şi introducerea unor măsuri mai stricte de impozitare a IMM-urilor şi a multinaţionalelor. Aceste măsuri sunt menite să aducă bugetul României în parametri sustenabili şi să respecte limitele convenite în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Printre măsurile pe care guvernul Ciolacu le-a adus în dezbatere public se numără:

• Majorarea TVA-ului la 19% pentru toate produsele şi serviciile, eliminând cotele reduse care sunt aplicate în prezent pentru anumite categorii de bunuri, precum alimentele şi serviciile turistice.

• Impozitarea progresivă şi creşterea impozitelor pe dividende şi pe veniturile mari, o măsură care ar afecta în special sectorul IT şi angajaţii din industriile bine plătite.

• Reforma pensiilor şi a sistemului de salarizare unitară, care sunt esenţiale pentru stabilitatea pe termen lung a finanţelor publice.

Obiectivul premierului Marcel Ciolacu pentru întâlnirea cu Ursula von der Leyen este negocierea unei flexibilizări a cerinţelor Comisiei Europene în legătură cu deficitul bugetar. Guvernul caută să obţină o extindere a termenelor pentru implementarea reformelor şi să evite măsurile cele mai drastice care ar putea avea un impact negativ asupra economiei naţionale. În plus, Ciolacu încearcă să asigure continuitatea fluxurilor de fonduri europene, care sunt esenţiale pentru finanţarea investiţiilor publice şi a proiectelor de infrastructură.

Pe lângă discuţiile legate de deficitul bugetar, un alt punct central pe agenda vizitei este nominalizarea unui nou comisar european din partea României. Această decizie este importantă pentru menţinerea influenţei României în cadrul Uniunii Europene, în special într-un moment în care ţara se confruntă cu provocări economice şi politice interne.

Victor Negrescu, deputat European din partea PSD, este unul dintre numele vehiculate pentru această funcţie, iar decizia finală va avea implicaţii asupra modului în care România va fi reprezentată la nivel European. Marcel Ciolacu a declarat că ţara noastră ar trebui să obţină un portofoliu legat de economie, dar surse din cadrul Comisiei au declarat pentru Politico.eu că, în cazul în care României nu i se va oferi portofoliul cerut, ar putea obţine portofoliul de la politica de coeziune sau de la transport - pe care le-a mai deţinut prin Corina Creţu şi Adina Vălean -, ori portofoliul privind extinderea UE prin prisma interesului autorităţilor de la Bucureşti ca Republica Moldova să fie integrată mai repede în blocul comunitar.

În ceea ce priveşte aprobarea cererii de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde euro, oficialii de la Bruxelles nu sunt încă de acord cu deblocarea plăţii deoarece autorităţile centrale de la Bucureşti nu au operaţionalizat încă Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care ar trebui să supravegheze companiile de stat şi să se asigure că acestea respectă guvernanţa corporativă. În legătură cu AMEPIP, procedura iniţială de operaţionalizare a acesteia prin recrutarea echipei de conducere a fost viciată de candidaţii pe care coaliţia de guvernare PSD-PNL a dorit să îi impună, fapt constatat de Comisia Europeană şi care a forţat demisia întregii conduceri a agenţiei.

Amintim că, pe lângă cererea numărul 3, Guvernul ar fi trebuit să trimită anul acesta şi cererea numărul 4 de plată, în valoare de 2,7 miliarde euro, dar pentru aprobarea căreia unul dintre jaloane - reforma privind salarizarea în sectorul bugetar - încă nu a fost îndeplinit, deoarece proiectul de lege respectiv nu a fost încă întocmit şi pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.