Nemţii şi francezii nu ne vor în Schengen

• Miniştrii de Interne ai Franţei şi Germaniei au trimis o solicitare instituţiilor europene prin care cer amânarea aderării României şi Bulgariei la Schengen

• Explicaţia: problemele din justiţie şi faptul că aderarea ar putea avea "consecinţe grave pentru securitatea internă a UE"

Miniştrii de Interne ai Franţei şi Germaniei au transmis Comisiei Europene o scrisoare prin care cele două state solicită amânarea aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

Solicitarea a fost trimisă şi preşedinţiei belgiene a UE dar şi Ungariei, ţară care va prelua preşedinţia Uniunii de la 1 ianuarie 2011.

Solicitarea comună a Franţei şi Germaniei are ca argument faptul că ţara noastră nu a îndeplinit o serie de obiective legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verficare (MCV) din domeniul Justiţiei.

Cu toate acestea, în textul solicitării, se arată că, în mod formal, nu ar trebui făcute conexiuni între aderarea la spaţiul Schengen şi MCV.

Miniştrii de Interne ai Germaniei şi Franţei au subliniat că aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar trebui discutată atunci "când cele două state vor începe progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a reformei".

"Nu sunt reunite toate condiţiile pentru aderarea celor două ţări la Spaţiul Schengen", scriu cei doi miniştri în scrisoarea obţinută de RFI România, citată de Mediafax. Iniţiatorii demersului mai semnalează şi existenţa unor probleme legate de gestiunea frontierelor şi de politica de azil.

Semnatarii scrisorii menţionează că, dacă România şi Bulgaria ar intra în Schengen, există riscul unor "consecinţe grave pentru securitatea internă a Uniunii Europene şi pentru fiecare stat membru", cu "incidenţă asupra supravegherii frontierelor într-o regiune strategică şi asupra accesului deplin la datele Schengen".

"Estimăm că decizia ar trebui luată când principalele subiecte de preocupare vor fi rezolvate şi când cele două state vor începe progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a reformei sistemului judiciar", se mai arată în documentul citat.

Demersul franco-german a stârnit nemulţumirea politicienilor noştri.

• Geoană: "Decizia este nedreaptă"

"Eu, în continuare, consider că această decizie, care începe să devină realitate, este nedreaptă la adresa României, este nelegală din punctul de vedere al dreptului european", a declarat, Mircea Geoană, preşedintele Senatului.

Geoană a subliniat că nu există niciun fel de legătură între obligaţiile Schengen şi alte obligaţii pe care România sau Bulgaria le-ar putea avea şi a opinat că, într-un fel, se confirmă "o anumită discriminare" la adresa României. "România nu este o ţară de mâna a doua în Europa", a ţinut să precizeze senatorul.

Preşedintele Senatului a apreciat că gestul celor două ţări este unul neprietenesc şi că are în spate o motivaţie politică ce excede Tratatul european şi obligaţiile pe care România şi le-a asumat.

"Ar fi fost, poate, mai onest din partea partenerilor europeni să ne spună că aveau o intenţie ascunsă cu privire la România şi poate alocam acei bani în altă zonă şi etapizam resursele financiare şi efortul care s-a făcut, indiferent de guvern, pentru alte scopuri, poate pentru sănătate, poate pentru educaţie, poate pentru integrarea populaţiei romă în România", a încheiat Mircea Geoană.

• Meleşcanu: "Demersul este imoral, ilegal şi discriminatoriu"

De aceaşi părere este şi senatorul PNL, Teodor Meleşcanu. Senatorul PNL consideră că "scrisorile adresate de oficiali din Franţa şi Germania pe tema amânării admiterii Româ-niei şi Bulgariei în spaţiul Schengen reprezintă o acţiune ilegală, imorală şi discriminatorie".

Meleşcanu a afirmat că demersul ar fi ilegal pentru că Acordul Schengen nu prevede niciun fel de condiţionalităţi, altele decât cele legate de asumarea şi respectarea obligaţiilor care revin ţărilor membre pentru apărarea frontierelor comune ale UE.

De asemenea, potrivit lui Meleşcanu, este o acţiune imorală şi discriminatorie pentru că, în urmă cu câţiva ani, un grup de şapte ţări membre a fost admis, deşi aceste ţări nu îndeplineau condiţionalităţile tehnice, fiind recomandate măsuri foarte clare pentru a răspunde exigenţelor Schengen.