Ren Zhengfei, directorul executiv al gigantului Huawei, propune negocieri cu Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru încercarea de a rezolva toate problemele restante dinte Washington şi Huawei, într-un interviu acordat New York Times.
Oficialul Huawei a declarat: "Dacă SUA ne abordează cu bună credinţă şi promit să îşi schimbe abordarea iraţională faţă de Huawei, atunci suntem deschişi la un dialog. SUA nu ar trebui să încerce să distrugă Huawei pentru ceva banal. Dacă SUA consideră că am făcut ceva greşit, atunci putem dis-cuta asupra acelui fapt cu bună credinţă şi vom găsi o soluţie rezonabilă. Cred că putem accepta această abordare".
Domnia sa a adăugat: "Nu există res-tricţii cu privire la ceea ce am fi dis-puşi să discutăm cu Departamentul de Justiţie".
Dacă Statele Unite - care nu au niciun producător autohton de reţele 5G - încă nu au încredere ca Huawei să îşi instaleze echipamentele pe teritoriul Americii la scară, a adăugat Ren, atunci este şi el gata, pentru prima dată, să licenţieze întreaga platformă 5G a Huawei către orice companie americană care doreşte să o producă, să o instaleze şi să o opereze, complet independent de Huawei.
Singurii alţi furnizori importanţi 5G sunt Nokia şi Ericsson, companii europene ale căror produse sunt mult mai scumpe decât cele ale Huawei.
Huawei, a spus Ren, este "deschisă să împărtăşească tehnologiile şi tehnicile noastre 5G cu companiile americane, astfel încât să îşi poată construi propria industrie 5G. Asta ar crea o situaţie echilibrată între China, SUA şi Europa." Dar, a adăugat el, "partea americană trebuie să ne accepte la un anumit nivel pentru ca acest lucru să se întâmple."
Reprezentantul Huawei a mai subliniat: "Companiile americane pot, de asemenea, modifica tehnologiile noas-tre 5G pentru a-şi satisface cerinţele privind securitatea. Pot chiar modifica codul software-ului. În acest caz, SUA va avea siguranţa informaţiilor".
Huawei a intrat în vizorul Guvernului american când Meng Wanzhou, directorul său financiar - şi fiica lui Ren Zhengfei - a fost plasată în arest la domiciliu în decembrie 2018 de către autorităţile canadiene în timpul unei călătorii acolo, după ce Departamentul de Justiţie al SUA a solicitat extrădarea acesteia din cauza presupuselor încălcări Huawei ale sancţiunilor americane asupra Iranului. Aceasta a negat acuzaţiile.
În ianuarie, procurorii americani au reuşit punerea sub acuzare a lui Meng şi Huawei pentru 23 de capete de acuzare, de la comiterea de fraude prin sis-teme informatice la conspiraţie pentru fraudarea Statelor Unite până la furtul secretelor comerciale. Apoi, în mai, Departamentul de Comerţ al SUA a pus Huawei şi 70 dintre afiliaţii săi pe "Lista de entităţi" sau pe lista neagră, ceea ce înseamnă că nicio companie americană nu le poate vinde hardware, cipuri, software sau servicii fără permisiune specială, notează sursa citată.
Lista neagră a exportului va intra în vigoare pe 19 noiembrie, ceea ce înseamnă că Google, al cărui sistem de operare Android se află pe fiecare telefon Huawei; Microsoft, al cărui sistem de operare Windows se află pe fiecare computer Huawei; şi Intel, ale cărui cipuri rulează reţelele 5G ale Huawei, nu mai pot face afaceri cu cea mai mare companie de echipamente de telefonie din China. Chiar şi companiile străine care depind de tehnologia americană sunt presate de Trump să nu utilizeze produse Huawei.
Oficialii americani consideră că Huawei, pe lângă încălcarea sancţiunilor asupra Iranului, poate instala "breşe de securitate" în echipamentul său pe care serviciile de informaţii chineze îl pot exploata, deşi nimeni nu a găsit încă - sau cel puţin niciuna nu a fost raportată public.
Acesta este motivul pentru care echipa Trump se confruntă acum cu provocări nu numai din partea Huawei, ci şi a unora dintre cei mai mari furnizori americani ai companiei, care vor pierde o bucată uriaşă de afaceri.
Preşedintele Microsoft, Brad Smith, a declarat recent la Bloomberg Businessweek că, atunci când compania sa presează autorităţile de reglementare pentru a explica interdicţia lor pentru Huawei, "de multe ori, ceea ce primim ca răspuns este: "Ei bine, dacă ai şti ce ştim noi, ai fi de acord cu noi". Şi răspunsul nostru este: "Grozav, arată-ne ce ştii, pentru a putea decide noi înşine. Aşa func-ţionează această ţară."
Într-un context de război comercial şi de rivalitate tehnologică între Beijing şi Washington, primele două economii ale lumii se confruntă, impunându-şi reciproc taxe vamale, în timp ce tehnologia este un punct central al acestei lupte.
SUA şi China au reluat negocierile comerciale, în luna august în încercarea de a ajunge la o înţelegere. Donald Trump a oferit, printre altele, o relaxare a restricţiilor asupra companiei Huawei, precizând că Departamentul de Comerţ al SUA va studia dacă va scoate Huawei de pe lista firmelor interzise să cumpere componente şi tehnologie de la americani fără aprobarea guvernului.
Între timp, SUA pare să ducă o campanie anti-Huawei şi în ţările din Europa. Săptămâna trecută, vicepreşedintele american Mike Pence a vizitat săptămâna trecută Polonia căutând să semneze un "pact de securitate" cu Varşovia pentru o "evaluare riguroasă" a furnizorilor de sisteme de telecomunicaţii, ţinta implicită fiind Huawei. În ceea ce priveşte selecţia furnizorilor, documentul semnat de cele două părţi afirmă: "Considerăm că toate ţările trebuie să se asigure că numai furnizori de încredere participă în reţelele noastre pentru a le proteja de interferenţe sau acces neautorizat".
În plus, Ambasadorul Statelor Unite la UE, Gordon Sondland, a încurajat ţara noastră să devină o ţară "liberă de Huawei", într-o vizită oficială în România. Gigantul chinez a transmis, ulterior că declaraţiile lui Sondland trădează o acţiune motivată politic împotriva Huawei şi o interferare în zona mediului de afaceri din ţara noastră.