Nici Dumnezeu, nici Legea!

Stăpânii României nu au frică nici de Dumnezeu, nici de lege.

Pe Dumnezeu îl umilesc de doi ani cu o sârguinţă sisifică, iar legea este pentru ei doar o barieră în calea celor care nu ştiu să se aplece. De o săptămână o decizie a unei instanţe este nesocotită de o firmă privată imobiliară, iar autorităţile noastre asistă pasive, deşi scandalul a ajuns până la Papa de la Roma. Biserica Catolică, după mai bine de doi de umilinţe sufocante din partea autorităţilor noastre, a reuşit să obţină, în instanţă, suspendarea lucrărilor la turnul de beton şi sticlă care eclipsează deja, de la înălţimea celor nouăsprezece etaje, un monument istoric precum Catedrala Sf. Iosif.

Decizia instanţei vine după doi ani de procese strămutate dintr-un loc în altul ca să dea răgaz blocului să se înalţe, pe ideea că nici Dumenezeu nu mai dărâmă blocul odată zidit.

Pasivitatea autorităţilor de acum este una firească, căci firma constructoare şi edilii noştri trebuie că au pus la cale, împreună, proiectul. Construcţia de lângă catedrală nu ar fi depăşit nivelul bordurii, dacă Primăria Capitalei nu ar fi dezgropat aprobările putrezite deja pentru construcţie şi dacă Primăria Sectorului 1 nu ar fi nesocotit flagrant normele legale aprobând autorizaţia de construcţie.

Orice jurist cu puţină răbdare s-ar lua cu mâinile de cap dacă ar parcurge documentaţia şubredă din spatele acestui bloc, ai căror proprietari reali se ascund prin zeci de firme off-shore, încât e mai uşor să găseşti Graalul decât cine a pus temeliile acestei afaceri de zeci de milioane de euro. În România s-a dovedit din nou că dacă ai bani poţi ocoli, poţi sări, poţi ştrangula sau poţi chiar viola legea prin toate încheieturile ei, căci nu poate să ţi se întâmple nimic. Controale au fost, decizii au fost şi sunt, chiar din partea instanţei, dar clădirea creşte pe fiecare zi.

Întâi, însuşi Inspectoratul de Stat în Construcţii, poliţia care supraveghează piaţa construcţiilor, a constatat că sunt încălcate nenumărate norme legale prin construcţia acestui proiect.

Dar doar a constatat şi a trecut mai departe. De parcă nu ea trebuia să ceară şi să urmărească respectarea legii! Inspectorii de acolo s-au comportat ca nişte jurnalişti- au constatat, au scris raportul şi gata. Uitând să mai şi aplice legea.

La fel a făcut şi preşedintele Băsescu, bun cunoscător al cazului pe când era doar primar, care după ce i-a cerut primarului Videanu să găsească o soluţie pentru salvarea monumentului, a trecut şi el mai departe.

Apoi, chiar inginerul care a proiectat clădirea în partea ei de rezistenţă a susţinut public că proiectul său a fost schimbat radical, iar soluţia nou aleasă este un pericol iminent pentru Catedrală. Pe baza mărturiilor sale, Senatul a cerut Guvernului să oprească construcţia şi să exproprieze construcţia, dar Guvernul a îngropat cazul într-o comisie.

Comisia doarme de şase luni, în Palatul Victoria.

După atâta timp nici senatorii nu-şi mai amintesc ce s-a mai întâmplat cu hotărârea lor. Niciunul din ei nu a mai făcut vreo declaraţie sau vreo interpelare măcar pe acest subiect.

Între timp, problema a ajuns în Parlamentul european.

Acum o decizie executorie a instanţei este sfidată de o firmă privată, fapt ce este incriminat de legea penală, dar Primăria sectorului anunţă că deocamdată o amendează cu 10.000 de lei, ameninţând-o că dacă mai continuă o dă pe mâna procurorilor. De ce această clemenţă? Păi pentru că reprezentanţii firmei aleargă prin Craiova să anuleze "pe şest", la Curtea de Apel, decizia Tribunalului privind stoparea lucrărilor.

Cazul Catedrala este cel mai ruşinos exemplu privind complicitatea autorităţilor române cu interesele unei firme private, în dauna legii, a Bisericii, şi a bucureştenilor.

Singurii care câştigă sunt proprietarii şi constructorii clădirii.

Care constructori sunt partenerii de afaceri ai primarului Videanu.

Care Videanu este şeful partidului lui Traian Băsescu

Care Băsescu vrea să fie stăpânul României.