Nicolae Ciucă: "Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor"

Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, anunţă că a decis, împreună cu partenerii de coaliţie, reducerea cu 10% a cheltuielilor ministerelor şi îngheţarea angajărilor la stat, ţinându-se cont că învăţământul şi sănătatea au, în continuare, nevoie de personal, conform Agerpres.

"Am încheiat, împreună cu partenerii de coaliţie, discuţiile pe măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii, să oprim achiziţiile de autovehicule, de mobilier, precum şi alte cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Vom îngheţa angajările la stat, bineînţeles ţinând cont că învăţământul şi sănătatea au, în continuare, nevoie de personal", a scris Nicolae Ciucă, ieri, pe Facebook.

El arată şi că s-a stabilit că este necesară o reducere la jumătate a numărului consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental.

De asemenea, premierul anunţă că în şedinţa coaliţiei s-a decis introducerea lanţului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate.

"Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfăşoară în zona de producţie sau în vecinătatea acesteia şi se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producţie agroalimentară. Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari. În plus, entităţile publice care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică (cantine şcolare, unităţi militare, cantine spitaliceşti etc.) vor achiziţiona alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite", a mai scris Nicolae Ciucă.

Opinia Cititorului ( 7 )

1. E mai buna astfel de reducere graduala!
(mesaj trimis de Liberal în data de 09.05.2023, 12:20)
Ar trebui sa nu mai protesteze bugetarii, nu? E o ajusrare centrata pe reducerea cheltuielilor materiale. Dar ceea ce nu permite linistea pe partea bugetarilor, care au avut cresteri consistente de venit, nu e liniste din cauza disparitatilor mari din sistemul bugetar, cu elitele cumuland salarii, pensii (uneori multiple), cu profesori sau administratori rezervand indefinit postul de refugiu etc Cazul consilierilor de probatiune si protestul lor e clasic.
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2023, 13:01)
  Ce-i drept în învățământ e problema cu cheltuielile bugetare, cu posturile rezervate plătite cu salarii de zilieri.
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2023, 13:28)
  zilierii sunt neindreptatiti, lucreaza toata ziua nu 4 ore(part-time) ca si profesorii si concediu jumatate de an.
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2023, 15:43)
  Salarii de zilieri rezultate de zilieri. Cu gândirea asta comunistă a ta și a celor ca tine nu-i de mirare că suntem unde suntem.
2. Reforme, nu vorbe
(mesaj trimis de Vizitator în data de 09.05.2023, 16:43)
Am mai spus si cu alte ocazii că economiile la buget nu se fac din pix cu salarii înghețate, sau cu tăierea cheltuielilor pentru bunuri și servicii in institutiile publice. Este nevoie de reforme structurale profunde care să ducă la alocarea mai eficientă a resurselor bugetare. In sens larg este vorba despre trei tipuri de reforme:
-Reforma guvernamentală adică reforma aparatului guvernamental;
-Reforma teritorială care este una învechită și care costă mult prea mult;
-Reforma ANAF care să poată recupera datoriile de la marii contribuabili.
La mai bine de 32 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Romania a ieșit din comunism o țară săracă, obosită, incapabilă să se adapteze repede la modelul economiei de piață. Ca nivel de dezvoltare, eram cu zeci de ani în urma Europei Occidentale. Tranziția României a început cum nu se putea mai prost si practic nu s-a incheiat nici până astăzi. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive, soldată cu atragerea scazută de fonduri europene.
De aceea, pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
In prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă. In plus, atragerea fondurilor europene, in special cele prevăzute pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este conditionată si de îndeplinirea celorlalte reforme propuse de România si agreate împreună cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.
Au mai fost unele încercări să se facă reforme, dar de fiecare dată au întârziat, ori au eşuat pentru că nu a existat vointa politică si nici capacitatea administrativă de a le implementa.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2023, 19:59)
Praf in ochi.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.05.2023, 20:21)
Ultimile tunuri inainte de faliment. Probabil doi ani.