Nicuşor Dan: "Proiectul Roşia Montană va rămâne fără aprobare şi în acest an"

Controversatul proiect minier de la Roşia Montană va rămâne şi în acest an fără aprobare, este de părere activistul Nicuşor Dan, care ne-a declarat că acordul de mediu nu poate fi emis fără legea specială, aceasta nefiind votată în urma presiunilor venite din partea societăţii civile.

Domnia sa ne-a precizat: "În niciun caz, proiectul Roşia Montană nu va fi aprobat în 2015. Fără acordul de mediu nu se poate emite autorizaţia. În plus, nici Planul Urbanistic Zonal şi nici certificatul de urbanism nu se simt prea bine, fiind atacate în instanţă".

Activistul consideră că Gabriel Resources nu ar avea nicio şansă de câştig în cazul în care ar decide să apeleze la arbitrajul internaţional pentru întârzierea aprobării proiectului.

"Gabriel Resources a primit un contract de concesiune pentru exploatarea resurselor de pe un teren, cu condiţia evidentă să respecte legislaţia naţională, implicit pe cea de mediu", ne-a spus Nicuşor Dan, subliniind: "Ei nu au fost în stare să conceapă o documentaţie pentru acordul de mediu care să respecte legislaţia, fiind doar din culpa lor".

În plus, Alexandru Riza, manager de campanii al Greenpeace România, consideră că firma canadiană Gabriel Resources nu va iniţia vreun caz de arbitraj internaţional împotriva României în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană.

Domnia sa ne-a explicat: "Cred că declaraţia despre arbitraj a fost menită să pună presiune asupra autorităţilor noastre. De asemenea, ar fi fost un pretext sub care autorităţile puteau să se ascundă în cazul în care ar fi aprobat proiectul minier. Totodată, cred că un astfel de caz arbitraj va fi chiar în defavoarea companiei, având în vedere toate controversele care planează asupra proiectului de la apariţia acestuia".

Nicuşor Dan consideră că Roşia Montană trebuia inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, alături de celelalte obiective ale ţării.

"De aici trebuie să pornească totul", ne-a spus domnul Dan, subliniind că zăcământul de la Roşia Montană trebuie să fie exploatat doar dacă procesul este rentabil din punct de vedere economic, iar galeriile antice şi medievale şi peisajul suprateran nu sunt afectate.

• Riza, Greenpeace: "Autorităţile trebuie să aibă o atitudine bazată pe durabilitate, nu pe câştiguri imediate"

La rândul său, Alexandru Riza susţine că exploatarea trebuie făcută cu respectarea normelor de protecţia mediului în vigoare, într-un mod care să nu pericliteze sănătatea cetăţenilor din zonă, integritatea comunităţilor respective sau să afecteze monumentele naturale, istorice şi culturale din regiune.

Domnia sa ne-a declarat: "Statul român nu poate să fie învinovăţit că investitorul nu a reuşit să pună bazele unui proiect care să respecte legislaţia în vigoare şi care să nu presupună distrugerea unei zone şi riscurile unui dezastru ecologic, în acelaşi timp".

În plus, domnul Riza apreciază că autorităţile ar trebui să aibă o abordare mai matură, bazată pe durabilitate şi nu pe câştiguri imediate şi să evalueze mai bine oportunitatea acestui gen de proiecte înainte să le aprobe.

Începând din 17 februarie 2015, 70% dintre angajaţii companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) au intrat în şomaj tehnic prin întreruperea temporară a contractului de muncă pe termen nedefinit, ca urmare a incertitudinii privind autorizarea proiectului minier de la Roşia Montană, potrivit unui comunicat al companiei.

Nicuşor Dan consideră că RMGC nu a avut niciodată angajaţi în sensul propriu al termenului, pentru că nu a desfăşurat nicio activitate economică. "A avut oameni pe care i-a plătit să nu facă nimic şi pe care să-i folosească drept formă de presiune în relaţia cu autorităţile", este de părere activistul, care consideră că momentul şomajului tehnic era inevitabil pentru că "s-au terminat banii".

Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenţionează să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. Compania a fost înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, acţionari fiind compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19,31% şi Gabriel Resources - cu 80,69%. În cazul în care proiectul ar primi undă verde, ţara noastră ar deveni primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.