NIMIC NOU PE FRONTUL DE EST Reuniunea miniştrilor de externe din NATO a reconfirmat sprijinul acordat Ucrainei

Reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO ce a avut loc zilele trecute la Bucureşti, nu a adus nimic concludent pentru Moldova, Georgia şi Ucraina, faţă de ceea ce se ştia până acum: alianţa politico-militară va continua să sprijine regimul de la Kiev în demersurile de apărare a teritoriului naţional, va acorda ajutorul necesar Moldovei şi uşa NATO este deschisă pentru eventualele aderări, în timp, ale Ucrainei şi Georgiei.

n cele două zile ale reuniunii, Jens Stoltenberg a repetat de mai multe ori discursul pregătit săptămâna trecută şi rostit în conferinţa de presă pe care a ţinut-o vineri, 25 noiembrie, la sediul NATO de la Bruxelles, referindu-se la Rusia ca stat-agresor al conflictului din Ucraina şi la Ucraina ca ţară victimă a acestei agresiuni, la necesitatea continuării sprijinului umanitar şi cu echipamente necesare apărării anti-aeriene pentru ţara atacată de Federaţia Rusă.

Cu toate acestea, citind printre rânduri în intervenţiile pe care Jens Stoltenberg le-a avut la Palatul Cotroceni - după întrevederea cu Klaus Iohannis, la Palatul Parlamentului - în deschiderea reuniunii miniştrilor de externe şi la conferinţele de presă susţinute, precum şi la cea de-a unsprezecea ediţie a Forumului Aspen-GMF care a avut loc la Bucureşti, reţinem că, dacă în 2014 NATO a fost luată prin surprindere de invazia în Crimeea şi anexarea acesteia de către Federaţia Rusă, în februarie 2022 alianţa politico-militară era pregătită pentru agresiunea rusă în Ucraina, agresiune pe care, însă, nu a putut să o împiedice, în ciuda nenumăratelor apeluri la dialog adresate administraţiei de la Kremlin.

"Trebuie să înţelegem ce s-a întâmplat la invazie. NATO nu a fost luată prin surprindere, ci a fost pregătită încă din 2014, când a început războiul din Ucraina. Războiul nu a început acum, ci în 2014. Pregătirile împotriva continuării lui au început încă de atunci. Anul trecut ştiam deja că Federaţia Rusă plănuieşte un atac asupra Ucrainei, iar aceste informaţii le-am împărtăşit tuturor aliaţilor, inclusiv administraţiei de la Kiev, astfel că nu a fost nimeni surprins de invazia din februarie 2022. Mai mult, în dimineaţa invaziei am activat planurile NATO de apărare. Nu am fost găsiţi nepregătiţi faţă de 2014. Am acţionat pentru combaterea invaziei şi acum avem o forţă semnificativă în zona Mării Negre şi în zona statelor baltice", a repetat în aceste zile, chiar şi la Forumul Aspen-GMF, Jens Stoltenberg.

Observaţi textul esenţial: "Nu am fost găsiţi nepregătiţi faţă de 2014".

Practic, actualul secretar general al NATO recunoaşte că în anul 2014, la invazia şi anexarea Crimeei, alianţa a fost impotentă în faţa Federaţiei Ruse. În aceeaşi stare s-a aflat şi Uniunea Europeană, stare care a continuat şi până în 2022, cu sancţiuni economice derizorii impuse regimului de la Kremlin după episodul Crimeea 2014.

Acum cele două structuri euro-atlantice s-au regrupat. Mai mult, mesajul transmis de secretarul general al NATO şi de miniştrii de externe la reuniunea de la Bucureşti este că alianţa nu îşi va retrage sprijinul umanitar şi militar acordat Ucrainei, că îl va menţine cât timp este nevoie, că îl va consolida şi că este nevoie ca Federaţia Rusă să iasă înfrântă din acest conflict sau să sufere pierderi consistente, pentru a nu negocia de pe poziţii de forţă pacea în această zonă a Europei.

Mai mult, din lectura celor cinci puncte ale declaraţiei comune a miniştrilor de externe ai NATO la reuniunea de la Bucureşti, reiese că toţi cei 30 de înalţi diplomaţi s-au întâlnit doar pentru a reconfirma sprijinul acordat Ucrainei.

"Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să îşi consolideze rezilienţa, să îşi apere populaţia şi să contracareze campaniile de dezinformare şi minciunile Rusiei. Aliaţii vor acorda asistenţă Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce îşi apără populaţia de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâţi în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucţiei post-conflict şi a reformelor, astfel încât Ucraina să îşi poată asigura viitorul liber şi democratic, să îşi modernizeze sectorul de apărare, să îşi consolideze interoperabilitatea pe termen lung şi să descurajeze agresiuni viitoare. (...) NATO este o alianţă defensivă. NATO va continua să protejeze populaţiile noastre şi să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade şi împotriva tuturor ameninţărilor şi provocărilor. (...) Rămânem hotărâţi să ne pregătim, să descurajăm şi să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaţilor va primi un răspuns unit şi hotărât. Rămânem uniţi şi solidari în acţiunile noastre şi reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între naţiunile noastre", sunt ideile principale ale declaraţiei comune de la Bucureşti.

Pentru a confirma că sprijinul acordat Ucrainei continuă, secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat în cadrul reuniunii alocarea de către administraţia de la Washington a 53 milioane dolari ţării respective pentru a trece peste această iarnă şi a acoperi nevoia de energie cauzată de distrugerea infrastructurii din acest domeniu de către bombardamentele Federaţiei Ruse. În intervenţiile sale, Blinken s-a referit şi la susţinerea Georgiei şi la consolidarea prezenţei militare la Marea Neagră.

"Oferim asistenţă economică, umanitară şi energetică ucrainenilor, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin vizează infrastructura care furnizează civililor căldură, electricitate şi apă curată, pe măsură ce se apropie iarna. (...) Regiunea Mării Negre este o zonă de o importanţă strategică vitală pentru noi şi pentru NATO. Avem aici trei state aliate - România, Bulgaria şi Turcia, dar şi parteneri apropiaţi, Ucraina şi Georgia. Rusia a transformat părţi ale Mării Negre într-o zonă de război. (...) Vom consolida prezenţa NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică. (...) Ne angajăm să avansăm în realizarea unei armate moderne, interoperabile, de care va beneficia întreg spaţiul NATO, inclusiv zona Mării Negre", a spus Antony Blinken.

Cert este că, în afara sprijinului promis pentru realizarea brigăzii rotaţionale americane din ţara noastră, sprijin anunţat de preşedintele Biden încă de la summitul NATO din iunie de la Madrid, şi a menţionării numelui viitorului ambasador american la Bucureşti - Kathleen Ann Kavalec, ţara noastră nu s-a ales în urma acestei reuniuni decât cu o vizibilitate puternică, bună, la nivel internaţional.

Va fi aceasta de ajuns pentru a schimba opinia Austriei cu privire la aderarea noastră la spaţiul Schengen? Vom vedea la finalul săptămânii viitoare.