"Nisipul din zona Mamaia Centru va fi corespunzător abia peste doi ani"

Turiştii şi antreprenorii români din zona de nord a litoralului românesc mai au de aşteptat maximum doi ani până când nisipul de pe porţiunile de plajă din zona Mamaia Centru va ajunge la o granulaţie fină, în urma lucrărilor efectuate de Apele Române Dobrogea-Litoral, a afirmat, ieri, Adrian Stănică, directorul general al INCD EcoGeoMar, institutul care a efectuat studiile ştiinţifice necesare, prealabile întocmirii proiectului de lărgire a plajelor de pe litoral şi de combatere a eroziunii costiere.

"Toată refacerea plajelor este o lucrare excepţională. Trebuie ţinut cont de motivul şi scopul lucrărilor. Scopul nu a fost promovarea turismului, ci protecţia plajelor şi supraînălţarea lor pentru anul 2100. (...) La partea din Mamaia Centru-Nord, olandezii au venit cu o soluţie, iar acum lumea este nemulţumită. Ce tip de nisip a fost folosit nu ţine de geologi, deoarece noi am venit cu cinci surse diferite. Asta ţine doar analiza costuri/beneficii, fonduri structurale şi decizia altor instituţii. Noi am pus pe masă cinci surse diferite de nisip pentru aşa ceva. (...) Dacă Apele Române vor continua operaţiunile efectuate în 2022, în maximum doi ani nisipul din zona Mamaia-Centru va fi la fel de fin ca cel de pe plaja Tomis. Repet: pentru plajă putea fi găsit nisip mult mai fin, dar fondurile erau insuficiente pe o analiză costuri beneficii. Cel mai bun nisip pentru lărgirea plajelor era, conform studiului nostru, cel din zona Cernavodă, în amonte de acest oraş, pe Dunărea Veche. Dar asta presupunea nu costuri ridicate de dragaj, ci costuri mai mari de transport, ceea ce nu a fost acceptat pe raportul cost/beneficiu. Am mai avut o altă sursă de înnisipare, în largul mării, la nord de digurile de la Portul Midia. Din păcate, din analiza nisipului a reieşit că era extrem de poluat din cauza activităţilor desfăşurate în Portul Midia în urmă cu 20 de ani. Am găsit în nisipul respectiv reziduuri de petrol de la operaţiunile de spălare efectuate în trecut de tancurile de petrol, ceea ce face ca nisipul respectiv să fie toxic. Dacă ar exista o sursă de tratare chimică, acel nisip ar fi foarte bun pentru plajele de pe litoralul românesc", a afirmat Adrian Stănică, directorul general al INCD EcoGeoMar.

Domnia sa a vorbit şi despre a treia etapă a procesului de lărgire a plajelor de pe litoral şi a adus în discuţie necesitatea montării unor recife artificiale în locul stabilopozilor din beton.

"Începe etapa a treia de protecţie a zonei costiere, care e dedicată Deltei Dunării. Aici avem zone în care plajele se retrag mult mai mult din cauza intervenţiei umane în mediu în ultimii 50-60 de ani. Aici trebuie găsite soluţii, să fie totul din beton, ci să facem diguri în mod natural. De aceea, testăm ideea unor recife artificiale. Încercăm să vedem dacă recifele artificiale pot fi puse în practică. Reciful artificial este o structură submarină care face ca valurile să se spargă mai departe de ţărm. Trebuie să disipăm energia valurilor, din cauză că Dunărea nu aduce mai mult nisip din amonte, mai ales datorită barajului de la Porţile de Fier. Soluţia nu o reprezintă stabilopozii care au o amprentă carbonică ridicată, ci ar putea fi recifele artificiale, structuri submarine pe care se lipesc tot soiul de organisme - scoici, etc. - care au un dublu rol: de biofiltre a apei şi de hrană pentru populaţiile de peşti din Marea Neagră", a concluzionat Adrian Stănică.