Noi măsuri pentru evitarea riscului de dezangajare a 2,15 miliarde euro

Riscul dezangajării fondurilor europene acordate ţării noastre se menţine şi pentru anul în curs, din cauza întârzierii unor proiecte de infrastructură mare şi a proiectelor de dezvoltare. Conform expunerii de motive a unei ordonanţe de urgenţă aflată pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de astăzi, peste 2,15 miliarde euro ar putea fi dezangajate de Comisia Europeană pentru anul în curs, dacă Guvernul nu ia rapid măsuri pentru absorbţia sumelor respective. Principalele probleme sunt la proiectele realizate pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, unde riscul de dezangajare priveşte suma de 778,17 milioane euro, şi la proiectele realizate pe Programul Operaţional Regional, unde riscul de dezangajare priveşte suma de 740,13 milioane euro.

De aceea, pentru evitarea acestor riscuri, Guvernul doreşte ca, prin actul normativ pe care îl va aproba astăzi, să oblige beneficiarii/autorităţile/entităţile contractante ca, în documentaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrări, să constituie rezerve de implementare a proiectelor. Respectivele rezerve vor fi evidenţiate ca articole generale de lucrări sau sub orice altă formă considerată de către beneficiar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la propunerea proiectantului şi fac parte din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractului sectorial de servicii/lucrări, după caz.

Utilizarea acestor rezerve de implementare a proiectelor de infrastructură de către prestatorii de servicii/executanţii de lucrări se va face, cu aprobarea conducătorului autorităţii/entităţii contractante, pe baza unei metodologii aprobate de conducătorul autorităţii/entităţii contractante şi cu respectarea principiilor de transparenţă şi eficienţă a utilizării fondurilor publice. Metodologia de utilizare a rezervelor de implementare a proiectelor de infrastructură va face parte din documentaţia de atribuire, ce se comunică ofertanţilor odată cu iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrări, după caz.

Lista categoriilor de cheltuieli care se finanţează din rezervele de implementare a proiectelor, precum şi sumele alocate fiecărei categorii de cheltuieli vor fi evidenţiate distinct în documentaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică de servicii/lucrări sau a contractelor sectoriale de servicii/lucrări, după caz.

Actul normativ prevede că utilizarea mecanismului rezervelor de implementare a proiectelor se poate aplica numai pentru contractele de achiziţie publică de servicii/lucrări sau contractele sectoriale de servicii/lucrări, după caz, cu condiţia ca aceste sume să fie prevăzute distinct în contractele legal încheiate.

Tot pentru evitarea riscului dezangajării, actul normativ reglementează şi modalitatea plăţii rapide a subcontractorilor pentru lucrările efectuate, constituirea de garanţii mobiliare sau imobiliare pentru obţinerea de credite bancare necesare cofinanţării proiectelor de infrastructură derulate cu fonduri europene, cesiuni de creanţe, precum şi reţinerea de către beneficiar a sumelor restante pe care contractorul nu le-a plătit subcontractorul, până la prezentarea documentelor justificative privind efectuarea plăţilor restante către subcontractori.

Actul normativ mai prevede că administraţiile publice locale pot propune Companiei Naţionale de Administrarea a Infrastructurii Rutiere, constituirea de parteneriate pentru implementarea de proiecte de infrastructură de transport rutier de natura variantelor ocolitoare, drumurilor de legătură la drumurile naţionale, autostrăzilor, drumurilor expres, drumurilor alternative ca soluţii pentru descongestionarea de trafic rutier, inclusiv modernizarea, reabilitarea acestora, în vederea implementării, parteneriate care vor avea calitatea de beneficiar.

În vederea implementării proiectelor de infrastructură, unităţile administrativ-teritoriale pot forma asociaţii de dezvoltare intercomunitare, care, în parteneriat cu CNAIR, vor avea calitatea de beneficiar al respectivelor proiecte. Odată cu propunerea transmisă CNAIR de a implementa proiecte de infrastructură în parteneriat, administraţiile locale sau asociaţiile de dezvoltare intercomunitare trebuie să fundamenteze capacitatea de implementare a proiectelor respective, prin raportare la categoriile de activităţi pe care propun să le deruleze în cadrul proiectelor respective. Prin actul normativ, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară primesc atribuţii depline pentru derularea proiectelor cu finanţare europeană, devenind astfel personalităţi juridice depline cu drepturi şi obligaţii în contractele încheiate pentru realizarea lucrărilor.