Noi reglementări privind creşterea copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

Guvernul a aprobat astăzi o Hotărâre prin care completează procedura de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copiilor cu cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, serviciile de care aceşti copii pot beneficia, precum şi modul de lucru al autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului, informează un comunicat de presă al Executivului.

Completările legislative au în vedere aprobarea unor instrumente unitare la nivel naţional privind identificarea şi monitorizarea situaţiei tuturor copiilor aflaţi în risc de separare de familie, inclusiv a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, precum şi de reglementare detaliată a etapelor şi responsabilităţilor ce revin autorităţilor publice în instrumentarea acestei cazuistici.

"Modificările aduse prin Hotărârea aprobată astăzi vizează, în principal, următoarele aspect: în primul rând, sprijinirea şi eficientizarea procesului de identificare a tuturor copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, precum şi a celor care au revenit în ţară după o experienţă de migraţie de cel puţin 12 luni. Astfel, sunt menţionate modalităţile concrete prin care unităţile şcolare şi serviciile publice de asistenţă socială trebuie să colaboreze în sprijinul acestei categorii de copii", precizează comunicatul.

Potrivit actului normativ, serviciul public de asistenţă socială va solicita în ultimul trimestru al fiecărui an unităţilor şcolare aflate pe raza lor administrativ-teritorială, informaţii cu privire la copiii:

a) cu un singur părinte plecat în străinătate;

b) cu ambii părinţi plecaţi în străinătate;

c) cu părintele unic susţinător plecat în străinătate;

d) reveniţi în ţară după o experienţă de migraţie de cel puţin 12 luni.

Unităţile şcolare vor trimite serviciului public de asistenţă socială listele nominale cu toţi copiii aflaţi în aceste situaţii, în cel mult 15 zile de la solicitare. Listele vor cuprinde, de asemenea, datele personale şi adresele de domiciliu ale copiilor şi ale familiilor acestora. După primirea datelor, serviciul de asistenţă socială are obligaţia de a se deplasa la domiciliul copilului şi de a verifica dacă părintele plecat în străinătate a notificat, conform legii, plecarea sa, precum şi desemnarea unei persoane eligibile pentru îngrijirea copilului. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să fie majoră, să facă parte din familia extinsă şi să îndeplinească toate condiţiile materiale şi morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil. În plus, persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului are obligaţia de a furniza datele de contact ale părinţilor plecaţi în străinătate şi de a face dovada menţinerii legăturilor cu aceştia.

În primele 6 luni de la nominalizarea persoanei, serviciu public de asistenţă socială va vizita o dată la două luni domiciliul persoanelor desemnate, în vederea informării şi consilierii acestora privind răspunderea ce le revine în creşterea şi îngrijirea copilului. Ulterior, vizitele vor fi realizate semestrial.

Potrivit actului normativ, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială urmăreşte randamentul şcolar al copilului şi, în cazul scăderii acestuia, îl informează în scris pe învăţător sau diriginte care are obligaţia de a solicita sprijinul consilierului şcolar. Învăţătorul sau dirigintele copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate are obligaţia de a solicita sprijinul consilierilor şcolari din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională şi, în cazul în care, în termen de trei luni de la înscrierea la şcoală, situaţia şcolară şi integrarea în mediul şcolar nu se îmbunătăţesc.Nu în ultimul rând, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială va solicita sprijinul unui psiholog sau al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului atunci când există suspiciuni de afectare a stării emoţionale a copilului.

De asemenea, prin noile modificări legislative se are în vedere "identificarea copiilor care se află în situaţii de risc de separare de familie. Aceste situaţii de risc vor fi identificate de către angajaţii serviciului public de asistenţă socială ca urmare a vizitei la domiciliul în care locuieşte copilul, pe baza unor criterii stabilite prin acest act normativ. Criteriile pe baza cărora se evaluează situaţiile de risc au în vedere date despre gospodărie, despre familie şi situaţia economică a acesteia, date despre membrii familiei şi despre persoana care îngrijeşte copilul/copiii, informaţii referitoare la practicile parentale şi sănătatea copilului, precum şi dezvoltarea sa în funcţie de segmentul de vârstă în care se află, date despre educaţia şi bunăstarea copilului, precum şi date despre locuinţă. În cazul în care numărul riscurilor este stabilit la mai puţin de 5 situaţii, vizitele reprezentantului social vor fi făcute anual. În schimb, vizitele reprezentantului social vor fi semestriale, în cazul identificării unui număr între 6 şi 10 situaţii de risc, pe când o rată de 10 situaţii de risc va impune vizite trimestriale.

În urma vizitelor, reprezentantul serviciului public de asistenţă socială va întocmi un raport ce va fi adus la cunoştinţă atât familiei, cât şi persoanei care îngrijeşte copilul, raport ce va conţine informaţii cu privire la performanţele şcolare, starea fizică a copilului, grupul de prieteni şi anturajul acestuia. În cazul în care, în urma evaluării, se constată că există suspiciuni de afectare a stării emoţionale a copilului, situaţia şcolară şi integrarea acestuia în mediul şcolar nu se îmbunătăţesc, starea sa de sănătate este degradată sau este constatată afilierea copilului la grupuri cu un comportament infracţional, reprezentantul social are obligaţia de a solicita în scris sprijinul serviciilor de specialitate, în conformitate cu problemele remarcate. În cazul identificării unor semne de abuz/neglijenţă/exploatare, va fi contactată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru iniţierea procedurilor prevăzute de lege", se mai arată în comunicat.

Elaborarea acestui act normativ a avut la bază consultări realizate cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale, judeţene şi locale, ai mediului non-guvernamental şi specialişti independenţi, în cadrul unui grup de lucru constituit la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.