Norvegia, posibilă victimă a propriei avuţii

Veniturile din industria petrolieră, similare celor pe care le obţin statele din Orientul Mijlociu, şi modelul nordic generos de stat al bunăstării afectează încet, dar sigur, economia norvegiană, ameninţând cea mai mare poveste de succes din Europa de Vest, se arată într-o analiză Reuters.

La suprafaţă, Norvegia este o ţară invidiată de întreaga lume, înregistrând o creştere solidă, un PIB nominal care depăşeşte 100.000 dolari şi o rezervă de 700 miliarde dolari, echivalentul a 140.000 pentru fiecare locuitor al statului scandinav.

Însă această avuţie pare să afecteze economia, în condiţiile în care norvegienii se concentrează tot mai mult asupra modalităţilor de petrecere a timpului liber şi a vieţii de familie, lucrând din ce în ce mai puţin. Imigraţia nu reuşeşte să reducă decalajul de forţă de muncă având o calificare înaltă, ceea ce duce la stagnarea productivităţii, creşterea accelerată a salariilor şi reducerea competitivităţii companiilor locale, din cauza preţurilor mari pe care le practică. "Petrolul este o metaforă pentru un câştig la loterie. Belşugul s-a strecurat în societate, însă oamenii nu observă acest lucru din cauza faptului că tranziţia a fost graduală", consideră Ivar Froeness, profesor de sociologie în cadrul Universităţii din Oslo.

Tot mai mulţi norvegieni părăsesc capitala ţării joi după-amiază, în loc de vineri după-amiază, prelungindu-şi sfârşiturile de săptămână, arată domnia sa. "S-ar putea să luăm drept un dat faptul că avem o casă, o cabană la munte şi, poate, şi o casă pe plajă", a mai declarat profesorul universitar.

Costul cu salariile a crescut cu 63% faţă de anul 2000, de aproape şase ori mai multe decât în Germania sau Suedia, în timp ce rata angajării, ajustată cu programele de lucru cu jumătate de normă, este de 61%, mai puţin decât toate celelalte state nordice şi chiar şi sub nivelul Greciei, potrivit datelor Băncii Centrale a Norvegiei. Cu toate acestea, şomajul este de doar 3%, în condiţiile în care tot mai mulţi oameni preferă locurile de muncă part-time.

Guvernul a averizat, recent, că, în cazul în care numărul de ore de muncă nu va creşte cu 10% în următorii ani, statul va fi nevoit să apeleze la sumele economisite. În acelaşi timp, Banca Centrală a atras atenţia că modelul bunăstării încurajează populaţia să părăsească piaţa muncii. "Numărul orelor de muncă ale angajaţilor cu normă întreagă s-a diminuat cu 270 ore pe an, începând cu anul 1974", potrivit lui Jostein Hansen, directorul pentru politici de angajare al Asociaţiei Norvegiene a Industriei Ospitalităţii, care este de părere că norvegienii ar trebui să urmeze exemplul islandezilor şi să lucreze cu 100 de ore mai mult pe an.

• Industria petrolieră, afectată de costurile ridicate

Sectorul petrolier, principalul motor al economiei norvegiene, riscă, la rândul său, să devină o victimă a propriului succes. Compania "Aker Solutions", liderul naţional în domeniul serviciilor petroliere, intenţionează să angajeze 4.000 de ingineri în acest an, însă doar o treime dintre aceştia vor fi norvegieni. Firma este nevoită să opereze centre de inginerie în Kuala Lumpur, capitala Malaysiei, Londra şi Mumbai, pentru a putea obţine suficienţi angajaţi calificaţi.

Un studiu comandat de guvernul din Oslo arată că, până în anul 2016, Norvegia ar urma să aibă un deficit de 6.000 de ingineri, pe măsură ce investiţiile în domeniul petrolier vor atinge noi recorduri, companiile exploatând rezerve considerate a fi fost epuizate. Costurile de operare ale unor companii au crescut, însă, atât de mult, încât acestea nu mai pot concura pe piaţa locală. Un exemplu în acest sens este producătorul de echipament petrolier "Kvaerner", care pierdut un contract oferit de compania petrolieră de stat "Statoil", în faţa firmei sud coreene "Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering", din cauză că a solicitat un preţ prea mare. Directorul general al companiei, Jan Arve Haugan, consideră că nivelul de cost al pieţei norvegiene reprezintă o provocare pentru "Kvaerner". "Calitatea ridicată nu poate contrabalansa diferenţa de preţ, de 7-15%, faţă de competitori", a declarat domnia sa.

Compania aeriană "Norwegian Air Shuttle" a amenţintat că îşi va muta flota în Thailanda şi va opera zborurile europene cu achipaj asiatic, din cauză că nu îşi permite costurile din pieţele nordice.

Norvegia nu este singura ţară cu astfel de probleme, Australia confruntându-se cu o situaţie similară, din cauza creşterii generate de sectorul minier. Însă, australienii lucrează, în medie, cu 19% mai mult decât norvegienii, potrivit estimărilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar sectorul petrolier din Norvegia generează o cincime din PIB-ul ţării, de trei ori mai mult decât sectorul minier din Australia, şi un sfert din veniturile la bugetul de stat.

Oamenii de afaceri susţin creşterea numărului de ore muncă, prin acordarea de stimulente de către guvern, şi reducerea pachetelor de beneficii, în special a numărului de zile libere. Deşi partidele politice sunt de acord cu aceste propuneri, subiectul nu ocupă o poziţie fruntaşă pe agenda lor, în condiţiile în care, în luna septembrie, sunt programate alegeri parlamentare.