Nostalgia iliberalismului

Deşi textul de faţă este scris înaintea discursului lui Orban Viktor la Tusvanyos, de sâmbătă 22 iulie, iar mesajul său către lume nu poate fi analizat aici, deja întâlnirea privată cu Marcel Ciolacu şi Sorin Grindeanu şi intermediată de Kelemen Hunor a avut loc. Şi a lăsat spaţiu la multe semne de întrebare. De ce o asemenea întâlnire? Că Orban Viktor a dorit-o, e de înţeles, dar de ce a acceptat-o Marcel Ciolacu? Cu siguranţă nu pentru susţinerea Ungariei pentru aderarea la spaţiul Schengen, unde nici poziţia Ungariei - favorabilă intrării României - nici eventuala preşedinţie maghiară rotativă a UE care ar trebui să înceapă din iulie 2024 nu au vreo importanţă. În schimb, problema statului de drept are o importanţă crucială, iar această întâlnire aruncă o umbră asupra seriozităţii guvernului român în această problemă. Aproape că s-ar putea zice că PSD nu a scăpat de nostalgia epocii Dragnea, când relaţiile personale cu Viktor Orban ale liderului PSD şi adevăratului şef al guvernului erau excelente. Şi pe atunci Liviu Dragnea se pregătea pentru o schimbare a orientării partidului, dar şi a ţării. Dar acum?

Când vorbeam despre eventuala preşedinţie rotativă a Ungarei aveam în vedere votul de la începutul lunii iunie de către Parlamentul european a unei rezoluţii prin care se exprima neîncrederea în capacitatea Ungariei de a-şi "îndeplini în mod credibil" sarcinile preşedinţiei europene în a doua jumătate a anului 2024 având în vedere "eforturilor intenţionate şi sistemice" ale guvernului de la Budapesta de a submina statul de drept şi valorile europene.

Iar votul a fost covârşitor: 442 de voturi pentru, 144 împotrivă şi 33 de abţineri. Şi, apropos de aderarea la Schengen, Partidul Libertăţii (FPÖ), de extremă-dreaptă, a cărui poziţie este împotriva acceptării României în spaţiul Schengen a cerut guvernului austriac să apere Ungaria, după ce parlamentarii austrieci, inclusiv cei ai partidului de guvernământ, au votat în favoarea rezoluţiei. Dar se pare că toate aceste informaţii sau n-au ajuns, sau n-au contat în realizarea dejunului privat dintre cei doi prim-miniştrii.

Pentru Viktor Orban această întâlnire era şansa în plus pentru a ieşi din izolarea internaţională în care se află. În fond, pentru Ungaria, acest prânz privat este un succes. La acest succes a contribuit însă din plin şi Kelemen Hunor, al cărui rol în organizarea intempestivă a vizitei pare să fi fost importantă.

Ultima întâlnire a unui prim ministru maghiar cu un prim ministru român data din 2010, când proaspăt revenitul pe poziţia de prim ministru al Ungariei Orban Viktor se vedea cu prim ministrul de atunci, Emil Boc. După aceea, liderii politici români nu au mai vrut să fie asociaţi nici cu acest eveniment, nici cu personajul politic. Iar în 2010 imaginea lui Orban nu era încă negativă. De altfel, prezenţa lui Traian Băsescu în 2009 (an electoral în România, când avea nevoie de votul maghiarilor şi când Orban era doar liderul opoziţiei) şi în 2010 marca deja o oarecare apropiere de valori. Era însă vorba mai degrabă de populism, nu de anti-europenism, care a devenit între timp marca lui Orban Viktor. Şi la Tusvanyos, ca un adevărat papă al maghiarismului, Orban Viktor a luat obiceiul de a anunţa, urbis te orbis, mesajele ideologice importante. Aici a vorbit pentru prima dată în 2014 despre democraţia iliberală, pe care o împărtăşea deja cu alţi lideri autoritari precum Vladimir Putin sau Recep Erdogan, aici a anunţat, în 2016, imediat după votul pentru Brexit, epoca dominaţiei iliberale în lume şi tot aici a făcut remarci rasiste anul trecut. Cu o temă precum Vremea păcii cum ar putea fi altfel anul acesta?

Căci tema dezbaterii de anul acesta de la Tusvanyos, Vremea păcii, sugerează că întâlnirea privată dintre cei doi prim miniştrii poate avea şi altă faţetă, care ar putea fi tradusă prin aceea că, dincolo de politica oficială, în România ar putea exista şi o simpatie pentru poziţia maghiară faţă de Ucraina.

Oricum, ceea ce pare altfel acum decât în ultimii 13 ani, pare să fie acordul implicit pe care l-au dat liderii politici formali români care au dejunat informal şi privat cu autocratul maghiar. Pentru aceştia nu par să existe nici probleme cu statul de drept, nici cu revizionismul afişat pe tricourile şi hărţile cu Ungaria Mare cu care Orban Viktor iubeşte să se afişeze, nici cu atitudinile pro-ruse, nici cu poziţiile preşedintei de paie, Katalin Novak, exprimate pe teritoriul României în mai multe ocazii "private", nici cu iliberalismul şi autoritarismul maghiar. Iar prezenţa celuilalt membru al guvernului, Sorin Grindeanu, fost prim ministru în momentul Ordonanţei 13, dar şi lider marcant al PSD - singurul prim-vicepreşedinte al partidului după suspendarea Gabrielei Firea - dovedeşte o perspectiva politică şi ideologică de partid. Or, apropos de Vremea păcii, Sorin Grindeanu este cel care a preluat şi transmis mesajele anti-ucrainene legate de abuzurile şi iregularităţile ucrainene pe Canalul Bâstroe.

Opinia Cititorului ( 11 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.07.2023, 08:13)
Ai dreptate.politicienii nostrii sa se intalneasca numai cu cei ce dau sau transmit ordine de la marii smenari internationali.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.07.2023, 10:36)
Nu trebuie sa fim paranoici. Suntem vecini cu Ungaria, si e normal sa fim in relatii bune. Asta include si intalniri intre ministri. PSD a votat deja independenta tinutului secuiesc, deci totusi trebuioe sa fim cu ochii pe ei. De fapt e mai bn dc se intalnesc oficial decat sa faca cine stie ce deal uri pe la spate.
Am tot citit ca harghita , covasna sunt voit tinute in subdezvoltare si saracie(cam la fel si moldova , oltenia).
Poate dupa intalniril;e astea se ajunge la o normalitate: toate regiunile tarii sa beneficieze in mod egal de banii colectati la buget, astfel incat sa nu ramana nimeni in urma, nici ungurii, nici moldovenii, nimeni.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.07.2023, 15:10)
Acum autorul trebuie sa știe ca în democrație exista mai multe opinii, nu numai cea liberala sau neoliberala. Premierul ungar are o imagine rea în ochii globalistilor liberali ce conduc UE, dar în democrație lucrurile se pot schimba ca de aceea statele UE sunt democrații și nu dictaturi neoliberale.
4. Va fi comedie
(mesaj trimis de Neamțul53 în data de 24.07.2023, 15:55)
Dacă în SUA Trump câștigă alegerile de anul viitor atunci influența lui Viktor Orban va fi enormă, Orban este un prieten foarte apropiat a lui Trump,atunci ce o să zică politicienii români care înjură acum pe Orban ce relație va avea Romania cu americanii dacă șeful SUA va fi Trump?ciolacu a făcut bine că nu a jignit pe Orban și chiar a avut acea întâlnire privată, Orban este un politician foarte influent in lume,evident nu printre rândurile progresiștilor sorosisti dar in Europa încep să câștige alegerile partidele iliberale
1. 4.1.  Titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Protaru în data de 24.07.2023, 16:14)
  Ce comedie va fi daca yankeii vor darui Transilvania ungurilor precum Hitler, iar pe moldo-valahi ii va trimite peste Prut in masinaria de tocat ruseasca? Va fi drama, nu comedie.
  Pana la alegeri Trump poate fi arestat de 10 ori. In orice caz, politica externa a imperiului yankeu nu e facuta de personajele interfata alese prin vot popular.
  4.2.  Hahaha (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de Neamțul53 în data de 24.07.2023, 16:23)
  Deci marea democrație americană condusă de Deep state va aresta pe Trump ca papa Biden să câștige alegerile cred ca vor aplica metoda kovesi de la noi,mare democrație liberală care zice despre Orban și compania că nu sunt democrați râsul curcilor,problema Ardealului întotdeauna va fi pe tapet plus Romania in max 15 ani va avea vreo 12 milioane de locuitori majoritatea în vârstă sau asiatici sau africani Romania nu are o politică națională Ungaria o are deci Romania va pierde asta depinde și de cum va evolua UE și relația dintre marile puteri
  4.3.  Titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de Protaru în data de 24.07.2023, 17:23)
  Nu stiu ce va face "deep state-ul" yankeu, nu ma pricep la politica interna yankeie asa cum se pricep altii la politica interna rusa.
  Spuneam doar ce se poate intampla, dar, repet, politica externa nu e facuta de personajul ales prin vot popular.
  Nici ungurii nu stau prea bine demografic. Cu siguranta urmaresc o oportunitate Istorica in ce priveste Transilvania. Au nevoie de un "ok" de la nivel international.
  Demografic Romania e decimata, va fi aparata de securisti si de neamurile lor.
  In Primul Razboi Mondial ne'au spulberat bulgarii la Turtucaia, in Al Doilea Razboi Mondial am inaintat prin stepa ucraineana pana unde s'au retras rusii.
  Intre unguri si rusi cu yankeii fugind din Bucuresti ca din Saigon si Kabul, Romania nu va dormi prea bine.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.07.2023, 16:02)
Europa trebuie reformata , o alta doctrina politica caresa secrete un model societal capabil sa secrete pacestructurare este o urgenta...De ce? Pentru ca inegalitattea e o constanta a Europei nu numai a Romaniei...ea produceviolenta structurala.
Într-un interviu, Florian Neagu a discutat despre mai multe aspecte legate de economie și societate, precum economisirea, inegalitatea socială, riscurile economice, stabilitatea financiară, demografia și digitalizarea. Iată principalele aspecte abordate în interviu:
1. Economisirea: Un număr mic de persoane deține o proporție semnificativă din totalul depozitelor bancare în România. Aproximativ 0,4% dintre deponenți (aproximativ 60.000 de persoane) controlează peste un sfert din totalul depozitelor, având în medie peste 1.000.000 de lei fiecare. Restul deponenților (aproximativ 14,1 milioane de persoane) economisesc în medie 11.000 lei. Această polarizare a economisirii constituie o problemă de unu la o sută.
2. Capitalul uman: România se confruntă cu trei probleme legate de capitalul uman. În primul rând, populația este în scădere, cu aproximativ un milion de persoane între recensămintele din 2011 și 2021. În al doilea rând, indicele de îmbătrânire demografică s-a înrăutățit, de la 101% la 121% în prezent. În al treilea rând, nivelul de educație este încă relativ modest și România ocupă ultimul loc în ierarhia europeană în acest domeniu. Aceste vulnerabilități ale capitalului uman pot afecta stabilitatea financiară pe termen lung.
3. Stabilitatea financiară: Stabilitatea financiară se referă la capacitatea sistemului bancar de a rezista și de a prelua șocuri nefavorabile, astfel încât acestea să nu afecteze în mod semnificativ economia. În trecut, au fost abordări diferite în definirea stabilității financiare. Unul dintre riscurile majore este reprezentat de dezechilibrele macroeconomice din România, precum deficitul fiscal și deficitul de cont, care sunt mai ridicate decât în alte țări.
4. Digitalizarea și incluziunea financiară: România se confruntă cu o scădere a numărului de agenții bancare și ATM-uri la suta de mii de locuitori. Ponderea populației din zona rurală este mai mare decât în alte țări, ceea ce poate duce la dificultăți în accesarea serviciilor bancare. Educația financiară joacă un rol esențial în abordarea acestor probleme.
5. Riscul cibernetic: Un alt risc este reprezentat de amenințările cibernetice, în special în contextul actual al digitalizării. Războiul din Ucraina și creșterea riscurilor cibernetice au atras atenția asupra vulnerabilității sistemelor financiare și de plăți.
6. Inegalitatea socială: Inegalitatea socială este o problemă importantă în economia românească. Există o mare diferență între cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni. Unul dintre motivele pentru care mulți români nu dețin conturi bancare este lipsa fondurilor suficiente și lipsa încrederii în instituțiile financiare.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 24.07.2023, 16:10)
POliticile BM si FMI numai pace structurala nu au creat in tarile in care au dat recomandari...De unde atat intelepciune sau bune intenti?? Geoguvernanta e in Floare.
Potrivit Băncii Mondiale, economia României este estimată să crească cu 2,6% în 2023, sub potențialul de creștere de 3,7% estimat pentru țară. Această creștere mai redusă este atribuită în principal încetinirii cererii interne și slăbiciunii exporturilor din zona euro, care este un important partener comercial al României.
În cadrul unui eveniment de prezentare a „Regular Economic Report: Energizing Europe—Inclusive Growth: Inflation Chipping Away Income Gains”, oficialii Băncii Mondiale au subliniat că majorările de taxe discutate de Guvern pot avea un „efect negativ pe termen scurt” asupra creșterii economice. Cu toate acestea, pentru a atinge potențialul de creștere economică, România trebuie să adopte o perspectivă pe termen lung și să realizeze reforme structurale care să sprijine echitabilitatea facilităților fiscale.
Principalele reforme recomandate de Banca Mondială pentru a spori potențialul de creștere economică al României includ:
Îmbătrânirea: Reforma pensiilor pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
Instituții: Reforme fiscale și ale administrației fiscale pentru a crește veniturile la buget, reforme bugetare pentru a eficientiza cheltuielile publice, reforme salariale în sectorul public pentru a consolida performanța și sustenabilitatea fiscală, și reforme ale întreprinderilor de stat pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă.
Incluziune: Reforme în domeniul asistenței sociale pentru a consolida incluziunea socială.
Ecologie: Reforme în sectorul energetic pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și a îmbunătăți eficiența energetică.
Digitalizare: Digitalizarea sectorului public pentru a stimula productivitatea și calitatea serviciilor publice.
De asemenea, oficialii Băncii Mondiale au subliniat că România trebuie să-și lărgească baza de impozitare prin îmbunătățirea colectării impozitelor și prin minimizarea evaziunii fiscale.
Se subliniază că reformele structurale sunt esențiale pentru a sprijini creșterea economică pe termen lung și pentru a asigura convergența cu nivelul de trai al țărilor din Uniunea Europeană. Deși majorările de taxe pot avea un impact negativ pe termen scurt, eforturile de reformare pe termen lung ar putea aduce beneficii semnificative economiei românești și standardelor de viață ale populației.
7. fără titlu
(mesaj trimis de ferencz în data de 24.07.2023, 16:44)
"Sorin Grindeanu este cel care a preluat şi transmis mesajele anti-ucrainene legate de abuzurile şi iregularităţile ucrainene pe Canalul Bâstroe."
Fantastic !
8. state si indivizi sclavizate de banci si marea fin
(mesaj trimis de anonim în data de 24.07.2023, 17:01)
În rezumat, Acad. Daniel Daianu adresează preocupările legate de sustenabilitatea datoriilor publice în contextul economic actual. El menționează că unele țări din Europa centrală și de est, inclusiv România, se confruntă cu deficite bugetare mari și riscul valutar, deși nivelul datoriilor publice în această regiune este mai mic comparativ cu alte state europene.
Acad. Daniel Daianu evidențiază că reforma guvernării fiscale în UE vizează sustenabilitatea datoriilor publice și un control mai riguros al cheltuielilor publice nete, astfel încât acestea să nu depășească creșterea PIB-ului.
Acesta subliniază că în prezent, multe țări se confruntă cu creșterea datoriilor publice și o politică monetară puternică din partea marilor bănci centrale, ceea ce afectează condițiile monetare pe piețele internaționale și costul finanțării.
Mai mult, se menționează că situația sistemelor publice de pensii din unele țări reprezintă o povară pentru bugetele publice. De asemenea, creșterea cheltuielilor de apărare, ca urmare a tensiunilor geopolitice și a schimbărilor climatice, adaugă presiune asupra bugetelor.
Autorul atrage atenția asupra faptului că economiile dezvoltate, precum SUA, au datorii publice semnificative, dar în ciuda acestui fapt, piețele par să fie mai puțin preocupate de acestea. Acest lucru se datorează, în parte, poziției economiei SUA și a încrederii în activele sale sigure, precum obligațiunile americane.
Cu toate acestea, Acad. Daniel Daianu avertizează că deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră și că România nu poate menține un deficit ridicat pe termen lung fără consecințe negative. El recomandă măsuri de corecție pentru a reduce deficitul bugetar, inclusiv eliminarea facilităților fiscale și îmbunătățirea colectării fiscale.
În concluzie, autorul subliniază că sustenabilitatea datoriilor publice trebuie să rămână o preocupare de top pentru guvernele din întreaga lume și că ajustările fiscale și măsurile de corecție sunt esențiale pentru a evita problemele financiare și pentru a asigura o creștere economică durabilă.