Nou complet de judecată pentru Voiculescu, în dosarul ICA

Dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care unul dintre inculpaţi este Dan Voiculescu, a fost repartizat unui nou complet de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti, format din Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea. Repartizarea dosarului la un alt complet a fost necesară după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat. Noii membri ai completului, care vor judeca dosarul începând din 1 iulie, au promovat de curând de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel din Capitală, potrivit Mediafax.

Camelia Bogdan a judecat, printre altele, dosarul de favorizare a lui Nicolae Popa, în care a fost condamnat Sorin Ovidiu Vântu, iar Mihai Alexandru Mihalcea a respins o cerere de eliberare condiţionată a aceluiaşi om de afaceri, pe motiv că acesta "nu a făcut eforturi deosebite pe calea reeeducării sale şi nici nu a încercat să se remarce într-un mod deosebit".

Preşedintele Traian Băsescu a semnat luni decretul de eliberare din funcţie, prin pensionare, a judecătorului Florică Duţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au luat act, în 18 iunie, de cererea magistratului. Judecătorul Florică Duţă făcea parte, alături de Stan Mustaţă, din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care a primit spre soluţionare dosarul în care Dan Voiculescu şi alţi 12 inculpaţi din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări alimentare au contestat condamnările primite la Tribunalul Bucureşti.

Judecătorul Stan Mustaţă a fost arestat în 30 aprilie şi ulterior trimis în judecată, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Şi Stan Mustaţă a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii, în 12 mai, o cerere de pensionare. Analizarea cererii lui Stan Mustaţă a fost amânată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii până la soluţionarea definitivă a dosarului în care magistratul este acuzat că ar fi cerut şi primit bani pentru soluţionarea favorabilă a mai multor dosare penale. Magistratul Stan Mustaţă trebuia să judece, în 29 aprilie, împreună cu Florică Duţă, apelurile formulate în dosarul privind privatizarea ICA.

Cu câteva ore înainte de judecarea dosarului, Stan Mustaţă a fost ridicat şi dus la audieri la DNA, iar ulterior magistratul a fost reţinut, fiind acuzat de fapte de corupţie în schimbul unor soluţii favorabile în dosare. În 30 aprilie, judecătorul Stan Mustaţă şi grefiera Mariana Curea, care i-ar fi fost complice, au fost arestaţi preventiv, în urma unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul din 8 aprilie, Stan Mustaţă formulase o cerere de abţinere în dosarul ICA. Judecătorul arăta că, în urma unor materiale de presă "neadevărate", în care se relatează presupuse interese ale sale în acest dosar, formulează cererea de abţinere, pentru eliminarea oricăror dubii sau suspiciuni. Cererea a fost respinsă, astfel că Stan Mustaţă a continuat să judece acest dosar.

După arestarea lui Stan Mustaţă, în locul acestuia în completul care judecă dosarul ICA au fost repartizaţi alţi judecători. În 10 iunie, avocaţii din dosarul privind privatizarea ICA au cerut judecarea cauzei de către un alt complet, stabilit prin repartizare aleatorie.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanţa a constatat că a fost împlinit termenul de prescripţie specială şi a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracţiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Dan Voiculescu şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar la începutul lunii decembrie 2008. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro. Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

• GIP: "Parchetul a dispus urmărirea penală privind implicarea lui Cioloş în dosarul ICA"

În acelaşi dosar, parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală şi în cazul lui Dacian Cioloş, care este acuzat de abuz în serviciu, în timpul în care deţinea funcţia de Ministru al Agriculturii, potrivit unui document publicat de Grupul de Investigaţii Politice (GIP). Actul respectiv este un răspuns adresat de PICCJ celui care a depus plângere iniţială, respectiv Jean-Cătălin Sandu, unul dintre cei acuzaţi în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Potrivit plângerii adresată PICCJ de către Jean-Cătălin Sandu, Dacian Cioloş ar fi decis în mod ilegal constituirea ca parte civilă a Ministerului Agriculturii în dosarul ICA, pe vremea când era ministru de resort. Potrivit lui Jean Cătălin Sandu în data de 24 septembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să comunice dacă se constituie ca parte civilă în Dosarul privatizării ICA. În 14 octombrie 2008, Dacian Cioloş răspunde afirmativ DNA şi constituie Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosar. "Răspunsul lui Dacian Cioloş este ilegal din două motive: în primul rând, pentru că însăşi solicitarea DNA-ului este ilegală şi în doilea rând pentru că ADS, instituţia subordonată Ministerului Agriculturii care realizase privatizarea, a contrazis decizia lui Cioloş", susţine Jean-Cătălin Sandu. În cazul în care această eroare este dovedită în Dosarul Telepatia, acestea ar putea conduce chiar la anularea sentinţei de condamnare a lui Dan Voiculescu.