Nou termen în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman

Completul de cinci judecători al instanţei de apel de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis amânarea dosarului privind angajările fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Publică şi Protecţia Copilului (DGASPC) a judeţului Teleorman şi în care principalul inculpat este Liviu Dragnea, liderul PSD. După reaudierea Olguţei Şefu, fost director executiv al DGASPC, şi a lui Liviu Dragnea, în urma solicitărilor formulate de avocaţii inculpaţilor şi de procurorul din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, instanţa de apel a stabilit data de 20 mai pentru ca avocaţii să îşi poată face apărările şi să răspundă la cererile DNA.

Instanţa de fond, în acest dosar, l-a condamnat, în 21 iunie 2018, pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu.

Înaintea termenului de ieri, sediul ÎCCJ a fost luat cu asalt atât de contestatarii liderului PSD, cât şi de fanii acestuia, care au fost la doar un pas de altercaţii. Ceea ce s-a întâmplat în faţa sediului Înaltei Curţi este rezultatul discursului pe care Liviu Dragnea l-a avut cu câteva zile înainte, la mitingul PSD de la Craiova.

Vizibil deranjat de faptul că magistraţii constituţionali au amânat, pentru 19 aprilie, decizia privind completurile specializate de la fondul Înaltei Curţi şi speriat de perspectiva unei decizii definitive a instanţei care judecă apelurile formulate în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, Liviu Dragnea a răbufnit la Craiova.

Liderul PSD a afirmat vinerea trecută: "Mulţi mi-aţi spus: «Liviule, nu te lăsa!». Mi-a mai zis cineva tot aici: «Chiar dacă te arestează, să nu renunţi, că venim şi te scoatem de acolo»".

Ieri, la ÎCCJ, 400 de fani ai lui Drag-nea au venit să îl scoată de acolo, inclusiv din faţa microfoanelor reprezentanţilor mass-media care încercau să obţină o declaraţie de la liderul PSD înainte de judecarea dosarului aflat pe rolul Curţii Supreme.

• La sosirea lui Dragnea, jurnaliştii, împiedicaţi să îşi exercite profesia

Iar cei 400, beneficiind de îngăduinţa jandarmilor, au reuşit să împiedice reprezentanţii mass-media să îşi exercite meseria, îmbrâncindu-i şi lovindu-i cu coatele pe jurnaliştii prezenţi la faţa locului. Unii dintre jandarmi şi-au motivat acţiunea susţinând că jurnaliştii au fost agresivi şi, prin atitudinea lor, i-au incitat pe fanii PSD. Ei s-au apărat susţinând că au legitimat pe unul dintre agresori, pe care însă l-au eliberat imediat, în loc să îl scoată din perimetru şi să îi interzică participarea la evenimentul aflat în derulare.

Mai mult, un jandarm care purta o vestă pe care scria Dialog, i-a spus unei jurnaliste: "Ce vreţi să facem, doamnă? Nu putem să îl luăm acasă".

Scriitorul Sorin Negruţi, expert în cadrul Institutului Naţional de Statistică, a afirmat că totul a fost premeditat, deoarece jandarmii au permis accesul în perimetrul în care se afla mass-media unor pesedişti care, în momentul apariţiei lui Liviu Dragnea, i-au lovit pe jurnalişti, împiedicându-i să-şi facă meseria. Mai mult, Sorin Negruţi susţine că au fost şi jandarmi care au lovit jurnaliştii prezenţi la faţa locului.

Ulterior, Jandarmeria a transmis un comunicat de presă în care arată că trei persoane implicate în incident au fost conduse la secţia de poliţie pentru identificare şi luarea măsurilor legale. Jandarmii au anunţat că respectivii indivizi au fost amendaţi contravenţional cu câte 200 lei fiecare pentru provocarea ori participarea efectivă la scandal.

Conform comunicatului Jandarmeriei Capitalei, sediul ÎCCJ face parte din categoria obiectivelor de importanţă deosebită pentru activitatea statului, a cărui pază este asigurată permanent cu jandarmi, conform Hotărârii de Guvern nr. 1486 din 2005 privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. De aceea, Jandarmeria a luat măsuri de ordine şi siguranţă publică şi în zona exterioară a obiectivului, având în vedere prezenţa a două grupuri de persoane, pentru a nu se periclita bună desfăşurare a activităţilor instituţiei şi pentru asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică.

• Dragnea a negat acuzaţiile aduse de DNA

Începută în urma evenimentelor de afară, şedinţa de judecată a fost suspendată aproape o oră, deoarece avocatul liderului PSD a cerut recuzarea judecătorului Simona Encean. Motivul recuzării ar fi că soţul acesteia este un fan PSD şi un susţinător al lui Liviu Dragnea.

Cererea respectivă a fost respinsă de instanţă, iar procesul a continuat cu audierea Olguţei Şefu, fost director executiv al DGASPC Teleorman.

Olguţa Şefu (condamnată la 3 ani de închisoare în primă instanţă) a spus că îşi menţine declaraţiile de la instanţa de fond. Ea a precizat: "Între 2012-2013, eram director general adjunct în cadrul DGASPC Teleorman. Aveam 18 centre teritoriale în subordine. Aveam în subordine 390 de salariaţi în mod direct şi indirect. Inclusiv şefi de centre. În sediul central erau în jur de 100 de salariaţi. Am aflat, după ce a venit DNA, că Botorogeanu a lucrat la un centru teritorial unde nu era sediu şi nici activitate. De asta nu am acordat atenţie acestui centru, pentru că nu avea beneficiari. (...) Când eram sesizată de şefii de centre, sesizam biroul executiv al Centrului şi se dădeau sancţiuni. Am făcut asta de câteva ori. Eventual făceam propuneri pentru Comisia pentru efectuarea cercetărilor disciplinare. Nu am discutat cu nimeni despre Botorogeanu. Nu îmi aduc aminte când mi-a fost adus la cunoştinţă raportul de evaluare pentru Adriana Botorogeanu. Eu semnam sute de astfel de rapoarte. Semnătura mea nu era hotărâtoare, deşi este pe raportul acesteia. Este posibil să fi semnat ca primarul".

Liviu Dragnea a negat acuzaţiile aduse de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a susţinut că este nevinovat. Liderul PSD a precizat că nu a ştiut că Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica nu s-au dus la serviciu şi că nu a făcut nicio presiune pentru ca acestea să fie menţinute în funcţiile deţinute la DGASPC Teleroman.

Dragnea a mai spus că, de altfel, supravegherea activităţii DGASPC Teleorman nu intra în atribuţiile lui de preşedinte al Consiliului Judeţean, ci era atribuţia directă a secretarului judeţului. El a arătat că sancţionarea celor două persoane care nu se prezentau la muncă intra în atribuţia colegiului director al DGASPC şi, în niciun caz, a Consiliului Judeţean Teleorman.

Liderul PSD a mai declarat că nu a cerut nimănui ca Adriana Botorogea-nu şi Anisa Stoica să fie angajate la DGASPC şi nici ca acestea să îşi desfăşoare activitatea la sediul organizaţiei judeţene social-democrate.

• Liviu Dragnea se consideră o victimă politică

Cu toate acestea, Dragnea a recunoscut că le-a văzut des la sediul PSD Teleorman pe Botorogeanu şi Stoica, dar în afara orelor de program sau sâmbăta. El a precizat că organizaţia social-democrată nu a avut niciodată angajaţi, activitatea desfăşurându-se pe bază de voluntariat.

La final, liderul PSD s-a considerat victima unui proces politic. Liviu Dragnea a spus: "Dacă o să fiu condamnat aş vrea să ştiu pentru ce. Afirm că sunt nevinovat. Am considerat şi consider că este un dosar politic".

Instanţa a precizat că, în 18 martie, DNA a cerut schimbarea încadrării juridice pentru trei inculpaţi din infracţiune simplă în infracţiune în formă continuată. Avocatul unuia dintre inculpaţi a solicitat ca instanţa de apel să se pronunţe public cu privire la schimbarea încadrării juridice. El a motivat că, dacă va fi respinsă solicitarea DNA, avocaţii vor cere încetarea provesului penal din cauza intervenirii prescripţiei. În schimb, dacă instanţa va admite solicitarea DNA, avocaţii inculpaţi vor avea nevoie de timp pentru apărare, deoarece ar fi vorba despre o altă acuzaţie.

Avocaţii inculpaţilor au mai solicitat o amânare pentru ca magistraţii constituţionali să se pronunţe cu privire la necesitatea existenţei completurilor specializate la ÎCCJ. Procurorul din partea DNA a susţinut că are rezerve că decizia CCR va influenţa acest proces şi a acuzat avocaţii că vor să tergiverseze procesul.

Procurorul a ridicat două excepţii de neconstituţionalitate, din care una priveşte art. 174 din Codul penal. Avocaţii inculpaţilor au solicitat un termen pentru a lua la cunoştinţă solicitarea DNA.

Instanţa a stabilit ca discutarea tuturor solicitărilor să aibă loc pe 20 mai, cu şase zile înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.