Noua conducere a BNR, aprobată de Parlament; Care este structura ei?

Noua conducere a Băncii Naţionale a României a fost votată, ieri, în Parlament. Structura acesteia îl păstrează pe Mugur Isărescu în funcţia de guvernator; Leonardo Badea devine prim-viceguvernator; iar locul de viceguvernator i-l preia Florin Georgescu. Tot viceguvernator este şi Cosmin Marinescu, în timp ce membrii Consiliului de Administraţie al BNR sunt Roberta Anastase, Balint Csaba, Alexandru Nazare, Cristian Popa şi Aura Socol.

În cadrul audierilor, Mugur Isărescu a spus că obiectivul urmărit, atât în trecut, cât şi în viitor de către Banca Centrală este reducerea inflaţiei fără a crea recesiune în ţară, subliniind că un prim obiectiv se referă la stabilitatea preţurilor.

Guvernatorul Băncii Naţionale a mai spus, citat de Agerpres: "Printre obiectivele pe care le vom urmări în perioada următoare se află în primul rând obiectivul prevăzut de lege şi acesta este stabilitatea preţurilor. Stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care poate să-l dea o bancă centrală societăţii. Este recunoscut că în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor un obiectiv de creştere rezonabil, în cazul nostru 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia se dezvoltă mai bine, sunt şanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică, financiară şi să avem şi creştere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung. Vom urmări, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să pericliteze stabilitatea financiară. Multă vreme, până prin anii 2000, s-a crezut că asigurarea stabilităţii financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilităţii financiare. Criza din 2008-2009 a dovedit că această teză nu este corectă".

Printre altele, şeful Băncii Centrale a reiterate că, de multe ori, şi în teorie economică şi în practică s-a dovedit că stabilitatea preţurilor nu poate să fie asigurată uşor, mai ales de la anumite niveluri, fără o încetinire remarcabilă semnificativă a creşterii economice: "Unii vorbesc şi de recesiune. Noi am încercat să îmbinăm aceste lucruri în sens pozitiv, adică să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune şi în ultimii ani am reuşit, cel puţin parţial. Este important pentru BNR, dar şi pentru România să coborâm inflaţia fără să creăm recesiune, pentru că situaţia fiscal-bugetară a României este de aşa natură încât o recesiune şi o încetinire a creşterii economice, dar mai ales o recesiune, ar agrava şi mai mult situaţia fiscal-bugetară".

Potrivit acestuia, în prezent, "dezechilibrul principal din România - financiar şi economic - este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă aproape ca într-o oglindă în deficitul extern - undeva între 6 şi 8%".

Guvernatorul BNR a estimat că, în perioada următoare, inflaţia se va stabiliza în jur de 2,5%, plus/minus un procent: "Credem că, în perioada următoare, hai să zicem 12-16 luni, inflaţia se va stabiliza în marjele stabilite prin politica BNR; 2,5% este ţinta noastră, plus/minus 1%. Bineînţeles că inflaţia depinde de foarte mulţi factori. (...) La reducerea inflaţiei spre 6%, acum 5% şi probabil în toamna aceasta sub 5%, am constatat însă o reţinere mai mare. Hai să spunem că inflaţia în România a fost mai încăpăţânată. Factorii principali care contribuie la acest lucru sunt legaţi de creşterea veniturilor peste productivitate. Banca Naţională nu este împotriva creşterii veniturilor, acesta este scopul creşterii economice, dar trebuie o corelare cu creşterea productivităţii, altfel diferenţialul (...) se duce fie în deficitul extern, în cererea excedentară, fie în inflaţie mai mare, fie în amândouă şi pericolul este o spirală preţuri-salarii".