NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ: Mii de dosare penale, în pericol de clasare

Modificările aduse în Parlament de coaliţia PSD- ALDE, cu sprijinul UDMR, Codului de procedură penală, au iscat dezbareri aprinse în rândul specialiştilor din domeniu.

Trecând peste textele de lege modificate cu dedicaţie pentru Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi alţi politicieni, un punct important este cel privind art. 305, prin care se va impune clasarea cauzei, dacă în termen de un an procurorul nu începe urmărirea penală faţă de persoana suspectă a fi comis o infracţiune prevăzută de Codul penal.

Privitor la această modificare s-a exprimat, ieri, şi Daniel Horodniceanu, procuror-şef interimar al DIICOT. Domnia sa a declarat că, în privinţa instituţiei pe care o conduce, promulgarea modificărilor la Codul de Procedură Penală şi intrarea în vigoare a acestora va duce la clasarea a 4770 de dosare penale aflate în lucru.

Declaraţia lui Horodniceanu a fost făcută la finalul discuţiilor purtate la Ministerul Justiţiei cu experţii Comisiei Europene pe tema MCV.

Articolul 305 alineatul 11 prevede: "În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei."

Acest articol a fost criticat şi de conducerea DNA, dar şi de Parchetul General. Reprezentanţii DNA au declarat că aceste dispoziţii sunt de natură să încalce prevederile constituţionale referitoare la legalitatea procesului penal.

"Introducerea unei limite maxime de un an, în care organele de urmărire penală sunt obligate fie să dispună începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie să claseze cauza, aduce o atingere gravă posibilităţii de a investiga infracţiunile grave, a căror complexitate nu permite strângerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovăţiei în acest interval", se arată în sesizarea cu privire la modificările din Codul de Procedură Penală pe care Parchetul general a adresat-o luni, 25 iunie, Curţii Constituţionale a României.

Procurorii susţin că în practica organelor judiciare există numeroase situaţii în care autorii unor infracţiuni extrem de grave (omor, viol, evaziune fiscală etc.) nu au fost identificaţi în termen de un an de la începerea cercetărilor. Clasarea cauzei într-o asemenea situaţie înlătură posibilitatea continuării cercetărilor şi elimină practic dreptul fundamental al părţii vătămate prin infracţiune de a obţine tragerea la răspundere penală a autorului şi repararea prejudiciului, ceea ce echivalează cu negarea obligaţiei statului de a realiza o anchetă efectivă tocmai cu privire la infracţiunile care aduc cele mai grave atingeri intereselor sociale ocrotite de lege.

"Obligaţia clasării cauzelor în care autorul nu este identificat într-un an contravine principiului general al aflării adevărului prevăzut la art. 5 din Codul de Procedură Penală şi dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 din Constituţia României", susţine Parchetul General.

De asemenea, stabilirea unei durate fixe maxime a procesului penal efectuat înainte de identificarea unui posibil autor al unei infracţiuni încalcă dispoziţiile art. 20 din Constituţie raportate la art. 2 şi art. 3 din Convenţia CEDO în latura procedurală, deoarece organele de urmărire penală vor fi obligate să oprească anchetele

penale în cauzele în care cercetează acuzaţii de rele tratamente, tortură ori ucidere a unor persoane, atunci când după începerea urmăririi penale cu privire la faptă probele administrate nu permit formularea unei acuzaţii cu privire la o persoană.