Noul program de finanţare aduce doi ani de recesiune în Grecia

Grecia se va confrunta cu doi ani de recesiune dacă va implementa tăierile de cheltuieli bugetare şi reformele cerute în schimbul celui de-al treilea pachet internaţional de sprijin financiar, de 85 de miliarde de euro, conform proiectului privind noul acord, obţinut de presa străină.

Acesta arată că economia ţării va scădea cu 2,3% anul acesta, după care va urma un declin de 1,3% în 2016. Estimările aparţin instituţiilor care au negociat noul program de sprijin financiar destinat Greciei: Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Conform previziunilor, abia în 2017 economia Greciei va reveni pe creştere, cu un avans preconizat la 2,7%, urmat de o expansiune de 3,1% în 2018.

Amintim că autorităţile de la Atena şi creditorii Greciei au ajuns, recent, la un acord de principiu în privinţa ţintelor bugetare şi a măsurilor care urmează să fie aplicate în ţară, în următorii trei ani, în schimbul finanţării.

Guvernul grec a trimis în Parlament proiectul de lege privind cel de-al treilea plan de salvare din ultimii cinci ani, ca să poată fi adoptat înaintea reuniunii miniştrilor de finanţe din zona euro, programată vineri, însă calendarul procedurii nu era clar ieri.

Proiectul a fost trimis Parlamentului în noaptea de marţi spre miercuri, iar premierul Alexis Tsipras a solicitat o sesiune de urgenţă a Legislativului. Premierul a cerut ca, după dezbaterea în comisii (programată ieri), proiectul să fie dezbătut şi supus la vot până în această seară.

Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou - care se opune planului - programase, însă, începerea procedurii parlamentare abia ieri seara.

• Grecia trebuie să privatizeze rapid porturile şi aeroporturile regionale

Grecia va trebui să privatizeze rapid porturile, aeroporturile regionale şi operatorul reţelei de energie electrică a ţării - ADMIE -, conform memorandumului semnat de autorităţile de la Atena cu creditorii internaţionali. Memorandumul notează că sumele obţinute din privatizare sunt estimate la 6,4 miliarde de euro, în perioada 2015 - 2017.

Datele pentru depunerea ofertelor angajante privind porturile Piraeu şi Salonic trebuie anunţate până la sfârşitul lunii octombrie.

În februarie, noul Guvern de la Atena anunţa îngheţarea privatizării activelor de stat, inclusiv a celor mai mari porturi ale ţării, Pireu şi Salonic. Dar, creditorii internaţionali au cerut privatizări ale porturilor, societăţilor de apă şi canalizare, respectiv de poştă, în schimbul asistenţei internaţionale.