Nuclearelectrica continuă demersurile pentru preluarea CNU Feldioara

După mai multe analize pe parcursul ultimelor luni, conducerea Nuclearelectrica (SNN) urmează să oficializeze o ofertă neangajantă pentru preluarea parţială a Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), prin includerea pe ordinea de zi a adunării generale din 24 octombrie a unei informări a acţionarilor cu privire la formularea şi transmiterea ofertei către Ministerul Energiei. Ministerul este acţionarul majoritar al ambelor companii.

Operatorul celor două unităţi de la Cernavodă s-a arătat de mai mulţi ani interesat de cumpărarea liniei de procesare a octoxidului de uraniu de la CNU, respectiv Sucursala Feldioara, în condiţiile în care, cel puţin anul acesta, Nuclearelectrica se aşteaptă ca cheltuielile cu materiile prime să crească. "În principal creşteri de preţ pentru achiziţia şi procesarea uraniului", se arată într-un raport publicat de companie, care mai detaliază că impactul asupra cos-turilor s-ar cifra la aproximativ 17 milioane de lei.

Potrivit unui document intern al CNU, uzina Feldioara ar avea nevoie de o retehnologizare a cărei sume nu e menţionată în vederea reducerii preţurilor de cost, aceas-ta fiind una dintre cele şapte probleme principale identificate de CNU pentru activitatea în anul 2019. Preţul de cost înglobează preţul factorilor de producţie pentru realizarea unui bun.

"Momentan studiem. Suntem interesaţi. Am avut şi o AGA în trecut care ne-a aprobat posibilitatea efectuării unui due dilligence", ne-a spus Adrian Dumitriu, director financiar la Nuclearelectrica, care a adăugat că nu se ştie încă exact ce valoare ar avea o investiţie la Feldioara. "Când o să avem o poziţie o să venim cu o prezentare către AGA", a spus domnul Dumitriu.

CNU se ocupă cu exploatarea zăcămintelor de uraniu, prepararea minereului şi rafinarea concentratelor, precum asigură şi transportul şi comercializarea acestora. Produsul minier finit comercializat de CNU este pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu care constituie materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Platforma Feldioara a fost de altfel concepută şi construită ca urmare a necesităţii de a se prelucra minereul de uraniu din ţară, în conformitate cu programul nuclear naţional din perioada 1970-1980.

Informarea vine după ce acţionarii SNN au aprobat, în luna mai, achiziţia de servicii de consultanţă (într-o structură integrată, respectiv consultanţă tehnică, pe probleme de mediu, financiară şi juridică) pentru efectuarea analizei de "due diligence" în vederea unei potenţiale preluări.

Totodată, în luna august a anului trecut, acţionarilor li s-a prezentat o altă informare cu privire la rezultatul analizei comparative între varianta de instalare a unei linii noi de procesare la FCN Piteşti (fabrica proprie de combustibil nuclear a SNN) şi cea de preluare a liniei de procesare deja exis-tente la CNU Feldioara.

"Este extrem de complicat să pleci cu un spaţiu nou pentru că trebuie autorizat nuclear", ne-a mai spus Adrian Dumitriu, CFO-ul SNN, dând de înţeles că preluarea ar fi mai avantajoasă.

Serviciile de consultanţă au fost achiziţionate în contextul în care, potrivit companiei, "în data de 19.07.2018, a fost publicată Legea nr. 193, care reglementează principiile privind asigurarea strategiei naţionale a României referitoare la menţinerea ciclului nuclear integrat de către CNU. Conform prevederilor art. 2 alin. (4) din această lege, «Compania Naţională a Uraniului SA (CNU) are un drept exclusiv de a presta servicii de calificare, depozitare şi procesare a octoxidului de uraniu pe teritoriul României». Astfel, preluarea liniei de procesare de la CNU Sucursala Feldioara trebuie analizată şi din punct de vedere al încadrării în prevederile legislative şi, ulterior, al dreptului de utilizare a acesteia de către SNN, în condiţiile în care legea anterior citată instituie un monopol legal explicit al procesării U3O8 în pulbere sinterizabilă de UO2 în favoarea CNU", se arată într-un document al Nuclearelectrica. Legea nr. 193 a fost adoptată de Camera Deputaţilor în scopul salvării CNU, care are în prezent o situaţie financiară dificilă.

Printre celelalte probleme identificate de CNU se numără lipsa unei legi care să reglementeze preţurile pentru depozitarea, calificarea şi procesarea concentratelor tehnice de uraniu, a preţului pul-berii sinterizabile de dioxid de uraniu şi lipsa unui contract subsecvent multianual cu Nuclearelectrica privind depozitarea, calificarea şi furnizarea de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu. Totodată, o problemă identificată în februarie 2019 este lipsa aprobării şi implementării planului de restructurare înaintat de CNU acţionarului, care la rândul său a notificat în iunie 2017 Comisiei Europene respectivul plan. Planul prevede acordarea unui sprijin în valoare de aproximativ 95 de milioane euro (441 de milioane lei) pentru CNU, sub formă de granturi, subvenţii, anularea unor datorii şi conversie a datoriei în acţiuni. În răspuns, Comisia a iniţiat la 8 mai 2018 o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autorităţile române Companiei Naţionale a Uraniului sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat pentru întreprinderile aflate în dificultate.

Pe lângă unitatea de la Feldioara, CNU mai are o unitate de extragere a uraniului, cu sediul în Crucea-Botuşana, judeţul Suceava, unde se află cea mai mare exploatare minieră de uraniu (Crucea), respectiv o altă mină mai mică (Botuşana). Compania Naţională de Uraniu doreşte însă emiterea a două acte normative: unul privind un plan de încetare a activităţii la Crucea-Botuşana, şi încă unul referitor la punerea în exploatare a unui alt zăcământ de uraniu, la Grintieş, judeţul Neamţ. La Grintieş s-au facut planuri pentru punere in exploatare acum câţiva ani, dupa ce ani de zile s-au facut investiţii în explorare. Un nou act normativ pentru deschiderea la Grintieş ar trebui dat de Ministerul Mediului.

Necesitatea deschiderii zăcământului Tulghes - Grintieş va răsări cu siguranţă pe viitor în contextul menţinerii în funcţiune a unităţilor 1 şi 2 şi posibila punere în exploatare a mult-aşteptatelor unităţi 3 şi 4 de la Cernavodă.

Nuclearelectrica va publica începând cu 23 septembrie materiale informative aferente punctelor incluse pe ordinea de zi, printre care informaţii cu privire la informarea acţionarilor în ceea ce priveşte Sucursala Feldioara a CNU, ceea ce ar putea însemna şi detalierea valorii ofertei, şi "strategia pe termen lung de dezvoltare a depozitului intermediar de combustibil ars în stare uscată şi autorizare în perspectiva extinderii duratei de viaţă a Unităţilor 1 şi 2".

Producătorul de energie Nuclearelectrica a obţinut, după primele şase luni ale anului curent, un profit net de 290,66 milioane de lei, cu 59,4% mai mare faţă de cel realizat în aceeaşi perioadă din 2018, în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 20,1%, până la 1,208 miliarde de lei, rezultat venit ca urmare a creşterii cu 22% a preţului mediu ponderat al producţiei vândute, în condiţiile vânzării unei cantităţi totale de energie electrică în semestrul întâi din 2019 cu doar 1% mai mică decât cantitatea totală vândută în semestrul întâi din 2018.

Producătorul de energie electrică are o valoare de piaţă la BVB de circa 3,86 miliarde de lei.