O comparaţie între guvernarea Ciucă şi guvernarea Ciolacu; greşeli comune

Coaliţia PSD-PNL a dat, din decembrie 2021 până în prezent, două guvernări - Ciucă şi Ciolacu -, ale căror rezultate sunt similare, cu greşeli de guvernare identice, deşi leadershipul a fost diferit. Deoarece atât PSD, în Congresul din 24 august, cât şi PNL, în Consiliul Naţional ce a avut loc la finalul săptămânii trecute, i-au desemnat pe Marcel Ciolacu, respectiv pe Nicolae Ciucă drept candidaţi ai fiecărei formaţiuni politice pentru alegerile prezidenţiale, şi pentru că în campania prezidenţială care urmează cei doi candidaţi vor aminti în competiţie despre performanţele lor la guvernare, ziarul BURSA a realizat o comparaţie între cele două guvernări, pe baza a şapte indicatori financiari, bugetari şi macro-economici: produsul intern brut, deficitul bugetar, inflaţia, împrumuturile contractate, cheltuielile bugetare privind personalul şi serviciile, angajările în sectorul public şi cheltuielile cu investiţiile publice.

Pentru colectarea informaţiilor am folosit baza de date a Institutului Naţional de Statistică, rapoartele Băncii Naţionale a României, cifre Eurostat, execuţiile bugetare publicate de Ministerul Finanţelor şi datele şi situaţiile apărute în mass-media în perioada celor două guvernări, cu precizarea că informaţiile colectate pentru guvernarea Ciolacu se opresc la finalul lunii august 2024, pentru anumiţi indicatori .

Menţionăm că, în privinţa datelor colectate pentru anul 2021, guvernul Ciucă a avut doar o contribuţie redusă, dat fiind faptul că Nicolae Ciucă a devenit premier plin abia la finalul lunii noiembrie, luna decembrie fiind prima lună de guvernare efectivă în cadrul coaliţiei PSD-PNL, care a introdus în premieră în România principiul rotativităţii în Executiv.

• PIB mai bun pentru Ciolacu, deficit mai prost

În ceea ce priveşte primul indicator, Produsul Intern Brut, în anul 2021 valoarea acestuia a fost de 1190 miliarde lei, dar contribuţia guvernării Ciucă a fost extrem de mică, ţinând cont că aceasta a început activitatea abia în ultima lună a anului. În 2022, sub guvernarea Ciucă, PIB-ul a ajuns la 1.407 miliarde lei, pe baza unei creşteri economice de 4,1%. În anul 2023, în care în primul semestru Nicolae Ciucă a fost şeful Guvernului, iar în al doilea semestru premier a fost Marcel Ciolacu, PIB-ul a fost de 1.591 miliarde lei, coroborat cu o creştere economică de 2,1% în a doua jumătate a anului. Pentru anul în curs, în care avem o guvernare plină Ciolacu, PIB-ul este estimat să ajungă la 1.650 miliarde lei, iar în prima jumătate a anului s-a înregistrat o creştere economică de numai 1,5%.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, guvernarea Ciolacu s-a dovedit mai largă la mână în ceea ce priveşte cheltuielile publice, deşi în toamna anului 2023 şi la începutul anului 2024 a adoptat mai multe măsuri financiare menite să reducă aceste cheltuieli şi să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat prin colectarea fiscală mai bună. Din păcate, prin amnistia fiscală parţială adoptată la începtului lunii septembrie 2024, guvernul Ciolacu a dat o nouă lovitură colectării veniturilor fiscale, nefiind sigur că rău-platnicii se vor conforma voluntar noii legislaţii şi nici că sumele de recuperat, care se ridică la 71,8 miliarde lei - obligaţii fiscale principale plus accesorii, vor fi recuperate vreodată.

În aceste condiţii în privinţa deficitului bugetar consemnăm următoarea situaţie:

- Guvernul Ciucă (decembrie 2021-iunie 2023):

- În 2021, deficitul bugetar a fost de 6,72% din PIB (aproximativ 80 miliarde lei), dar din acesta doar o mică parte poate fi imputată guvernului Ciucă, ce a început activitatea în decembrie 2021;

- În 2022, deficitul a scăzut la 5,75% din PIB (80,77 miliarde lei);

- În prima jumătate a anului 2023, deficitul a fost de 2,34% din PIB, echivalentul a 37,21 miliarde lei.

- Guvernul Ciolacu (iulie 2023-2024):

- În decembrie 2023, deficitul a fost de 5,68% din PIB, adică 89,9 miliarde lei;

- În prima jumătate a anului 2024, deficitul a fost de 63,66 miliarde lei, sau 3,6% din PIB.

Bineînţeles că, pentru susţinerea fiecărui deficit bugetar, cele două guvernări au fost nevoite să apeleze la împrumuturi din piaţa internă de capital şi din piaţa externă. În ceea ce priveşte împrumuturile respective, situaţia arată astfel:

- Guvernul Ciucă (decembrie 2021- iunie 2023):

- Dacă în anul 2021, guvernarea Cîţu a împrumutat cea mai mare parte din datoria acumulată în acel an, aproximativ 130 miliarde lei, folosind fondurile pentru acoperirea deficitului şi refinanţarea datoriilor, venit în decembrie 2021 la guvernare premierul Nicolae Ciucă a gestionat mai bine cheltuielile interne, reducând împrumuturile efectuate pe parcursul anului 2022 la 90 miliarde lei;

- Între 1 ianuarie 2023 şi 1 iulie 2023, guvernul Ciucă a împrumutat aproximativ 51 miliarde lei.

- Guvernul Ciolacu (iulie 2023-iunie 2024):

- Între iulie şi decembrie 2023, guvernul Ciolacu a împrumutat 168 miliarde lei, cu necesitatea de a mai atrage fonduri suplimentare, de cel puţin încă jumătate din suma respectivă;

- În prima jumătate a anului 2024, guvernul a împrumutat 83 miliarde lei.

• Inflaţie mai mică pentru guvernarea Ciolacu, dar cheltuieli bugetare mai mari

Am analizat performanţele economice ale celor două guvernări şi prin prisma inflaţiei raportate. Astfel, potrivit datelor INS, în anul 2021 inflaţia medie anuală a fost de aproximativ 4% la finalul anului, dar contribuţia guvernării Ciucă este foarte mică, deoarece ea şi-a început activitatea în luna decembrie. Numai că, în urma declanşării în 28 februarie 2022 a agresiunii militare a Federaţiei Ruse în Ucraina, care a dus la explozia preţurilor din energie şi la sincope mari în lanţurile de aprovizionare, preţurile de consum au explodat, iar în decembrie 2022 inflaţia înregistrată de guvernul Ciucă a ajuns la 16,37%, cu o medie lunară de 13,8%. Efectele situaţiei de mai sus s-au resimţit şi în prima jumătate a anului 2023, când guvernul Ciucă a înregistrat o medie lunară a inflaţiei de 10%, temperată însă de plafonarea şi compensarea preţurilor din energie.

Potrivit datelor INS, în perioada decembrie 2021 - 30 iunie 2023, Indicele total al Preţurilor de Consum (IPC) a fost de 121,5%. La alimente, IPC a fost de 130,87%, la produsele nealimentare de 116,42%, iar la servicii s-a consemnat un IPC de 116,87%.

În ceea ce priveşte guvernarea Ciolacu, în a doua jumătate a anului 2023, inflaţia medie lunară s-a menţinut în jur de 7-8%, cu o uşoară scădere pe măsură ce inflaţia globală a scăzut, iar prima jumătate a anului 2024, rata inflaţiei a continuat să scadă uşor, ajungând la o medie lunară de aproximativ 5%.

Potrivit datelor INS, în perioada 1 iulie 2023 - 31august 2024, IPC Total a fost de 105,67%. La alimente, IPC a fost de 102,17% în ciuda plafonării preţurilor la produsele alimentare de bază, măsură luată de guvernarea Ciolacu în chiar prima lună de guvernare şi prelungită constant, din 6 în 6 luni. La produsele nealimentare, IPC a fost de 106,88%, iar la servicii de 109,87%.

Capitolul în care stă foarte prost actualul guvern condus de premierul Ciolacu este cel privind cheltuielile bugetare cu personalul şi cu serviciile.

Situaţia privind acest domeniu între guvernările Ciucă şi Ciolacu se prezintă astfel:

- Guvernul Ciucă (decembrie 2021- iunie 2023):

- În 2021, cheltuielile cu personalul au fost de 111,8 miliarde lei, iar cele pentru bunuri şi servicii au fost de 64,19 miliarde lei, dar cheltuielile respective au fost majorate insignifiant de guvernarea Ciucă în luna decembrie a anului respectiv, ele fiind consecinţa programărilor efectuate de guvernarea Cîţu;

- În 2022, guvernul Ciucă a crescut cheltuielile cu personalul la 117,69 miliarde lei, iar cele pentru servicii la 72,68 miliarde lei;

- În prima jumătate a anului 2023, cheltuielile cu personalul au fost de 61 miliarde lei, iar cele pentru servicii de 38 miliarde lei.

- Guvernul Ciolacu (iulie 2023-iunie 2024):

- În a doua jumătate a anului 2023, cheltuielile totale pentru personal au fost de 66,7 miliarde lei, iar cele pentru servicii de 39,16 miliarde lei, conform estimărilor pentru întregul an.

- În prima jumătate a anului 2024, se estimează cheltuieli de 70 miliarde lei pentru personal şi 40 miliarde lei pentru servicii.

Majorarea cheltuielilor cu personalul a fost favorizată atât de creşterea salariului minim brut pe economie de către cele două guvernări, care a dus şi la creşterea salariilor din sectorul bugetar, cât şi de angajarea a zeci de mii persoane în sectorul public.

Situaţia în privinţa angajărilor se prezintă astfel:

- Guvernul Ciucă (decembrie 2021- iunie 2023):

- În 2021, numărul bugetarilor a rămas stabil la aproximativ 1,25 milioane de persoane;

- În 2022, au fost adăugate 14.152 de posturi în sectorul public.

- În prima jumătate a anului 2023, s-au înregistrat aproximativ 4.200 de noi angajări.

- Guvernul Ciolacu (iulie 2023-iunie 2024):

- Între 1 iulie 2023 şi 31 decembrie 2023, au fost angajate 6.283 de persoane;

- În prima jumătate a anului 2024, numărul angajărilor a crescut, însă cifrele exacte nu sunt încă publicate. Se ştie doar că prin mai multe hotărâri de guvern ce au aprobat mai multe memorandumuri în domeniul sănătăţii publice, asistenţei sociale, educaţiei şi Ministerului Afacerilor Interne, au fost deblocate pentru angajare peste 15.000 de funcţii publice.

În faţa acestei debandade privind cheltuielile publice, singurul capitol în care ambele guvernări au avut rezultate satisfăcătoare a fost cel privitor la investiţiile publice realizate în diferite sectoare de activitate. În ceea ce priveşte guvernarea Ciucă, în anul 2021, deşi investiţiile publice au totalizat 55 miliarde lei, ele au fost realizate de guvernul Cîţu, dat fiind că noul guvern şi-a intrat deplin în atribuţii abia în ultima lună a anului respectiv. În anul 2022, suma alocată de guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă a crescut la 88,8 miliarde lei, pentru ca la finalul primului semestru al anului 2023, când preşedintele liberal a părăsit Palatul Victoria, să consemnăm investiţii în valoare de 52 miliarde lei.

În ceea ce priveşte guvernul Ciolacu, în al doilea semestru al anului 2023 acesta a făcut investiţii de 58 miliarde lei, iar în prima jumătate a anului 2024 acestea au fost majorate, fiind făcute investiţii de 73,7 miliarde lei, potrivit execuţiei bugetare pe primul semestru publicată de Ministerul Finanţelor.

În concluzie, putem afirma următoarele: Guvernul Ciucă, deşi a avut un ritm constant de creştere economică, s-a confruntat cu o inflaţie ridicată şi o nevoie continuă de împrumuturi pentru a acoperi deficitul bugetar, mai ales că toate cheltuielile publice au crescut semnificativ. Singurul plus al acestei guvernări îl reprezintă investiţiile publice, care au fost prioritare şi care au fost susţinute de fondurile europene, adică din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din cadrul european financiar multianual 2014-2020 (+3).

În ceea ce priveşte Guvernul Ciolacu, acesta a accelerat împrumuturile şi cheltuielile bugetare, în special în a doua jumătate a anului 2023 şi în prima jumătate a anului 2024 pentru a finanţa deficitul şi investiţiile masive. Deşi inflaţia a scăzut uşor, deficitul bugetar a crescut semnificativ, iar cheltuielile cu personalul şi serviciile au continuat să crească, la acestea adăugându-se în ultimul trimestru al anului 2024 şi cele 8 miliarde lei (2 miliarde lei lunar potrivit declaraţiilor lui Marcel Boloş, ministrul Finanţelor) care trebuie plătite suplimentar în anul curent după recalcularea pensiilor.