English
Orice meşter care îşi merită numele ştie că nu poţi construi ceva durabil pe o fundaţie fragilă. Cu toate acestea, cei "nouă meşteri mari" din Consiliul de Adminstraţie al BNR au reafirmat tocmai un astfel de mesaj şi prin ultima reducere a dobânzii de politică monetară.
Din păcate, oficialii Băncii Naţionale nu au încercat, nici măcar în cel mai evaziv mod cu putinţă, să explice în comunicatul de presă care este diferenţa fundamentală între efectul de stimulare economică al unei dobânzi de 1,5% faţă de o dobândă de 1,75%.
Stimularea creditării şi "ghidarea în avans" a aşteptărilor populaţiei şi agenţilor economici? Dar cum poţi spera că acum va fi altfel, mai ales când aşa-numitele canale de transmisie ale politicii monetare au o stare comparabilă cu reţeaua de termoficare a Bucureştiului?
Teoria economică arată că efectele deciziilor de creştere sau scădere a dobânzii de politică monetară se manifestă la nivelul economiei reale prin intermediul unor canale de transmisie, cum este canalul creditului, al ratelor de schimb, deciziilor de investiţii, preţul activelor financiare sau aşteptărilor agenţilor economici. Tot teoria mai spune că transmiterea impulsului monetar către economie se face cu o întârziere care poate ajunge chiar la un an, dar se pare că nu mai există luxul aşteptării. De fapt, ultima decizie a BNR pare să indice, mai degrabă, o "uşoară" stare de panică.
O reducere a dobânzii ar trebui să stimuleze creditarea, atât pentru producţie cât şi pentru consum şi ar trebui, tot teoretic, să conducă la o depreciere a monedei naţionale, cu efect de stimulare a exporturilor.
Dar cum poate fi stimulată creditarea, pe fondul unor incertitudini fără precedent şi a declanşării unui proces de schimbări structurale forţate, care vor deveni vizibile nu peste mult timp?
Ultimul sondaj al BNR privind creditarea companiilor nefinanciare şi populaţiei, din luna mai 2020, arată o înăsprire a standardelor de creditare, atât pentru companii cât şi pentru populaţiei, iar estimările băncilor arătau accentuarea tendinţei în T2 2020. În raport se mai prognozează şi reducerea cererii, mai ales pentru creditele acordate populaţiei şi pentru creditele pe termen lung acordate IMM-urilor.
Nici în ceea ce priveşte deprecierea leului lucrurile nu au mers "ca la carte". Pe fondul unei reduceri a dobânzii de politică monetară cu 40% în mai puţin de şase luni, de la 2,5% până la 1,5%, moneda naţională s-a apreciat cu 0,1% faţă de euro. Aprecierea faţă de dolarul american a fost de aproape 10%, în timp ce faţă de aur s-a înregistrat o depreciere de circa 25%. Oare de unde vine această "minune"?
Înainte de ultima şedinţă de politică monetară, ministrul de finanţe Florin Cîţu scria pe Facebook că ţara noastră are nevoie de dobânzi reale zero sau negative, fără să ia în considerare că nici măcar dobânzile nominale negative nu au avut efectele aşteptate în economiile dezvoltate.
Probabil că ministrul Cîţu se referea la dobânda reală pentru titlurile de stat, în special pe termen lung, deoarece dobânda reală de politică monetară este real negativă din octombrie 2017 (vezi graficul).
În condiţiile în care semnele de întrebare pentru eficienţa reducerii dobânzilor se înmulţesc, un membru al Consiliului de Administraţie al BNR, Cristian Popa, a declarat că ar putea să mai existe potenţial de relaxare pentru politica monetară, respectiv prin reducerea rezervelor minime obligatorii în valută.
Din păcate, o astfel de măsură nu ar avea niciun efect, chiar dacă ar fi însoţită şi de reducerea rezervelor minime obligatorii în lei, deoarece rata RMO nu constituie o restricţie pentru procesul de creditare, după cum au arătat mai multe studii ale unor bănci centrale în ultimii ani.
Pe marginea acestei declaraţii a oficialului BNR preluată în ziarul BURSA ("Cred că mai există potenţial de relaxare", 06.08.2020), un cititor atrage atenţia asupra unui aspect extrem de grav referitor la pornirea programului de achiziţii a titlurilor de stat de pe piaţa secundară prin tipărire.
"Din 20 martie 2020, BNR se află într-un flagrant conflict de interese", se arată în comentariu, în condiţiile în care o mare parte a membrilor conducerii BNR au averile plasate în titluri de stat.
Conform ultimelor declaraţii de avere de pe site-ul Băncii Naţionale, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu are un portofoliu de titluri de stat de 3,13 milioane de lei, viceguvernatorul Eugen Nicolăescu de 103 mii lei, iar membrul Consiliului de Administraţie Gheorghe Gherghina de 80 de mii de lei.
Achiziţia titlurilor de stat de pe piaţa secundară prin tipărire, decisă în şedinţa CA al BNR, a influenţat puternic preţul acestor active financiare, prin crearea unei cereri artificiale, în scopul împingerii randamentelor către un nivel cât mai scăzut.
Oare nu este nevoie de o clarificare urgentă a acestui aspect şi soluţionarea conflictului de interese, prin vânzarea imediată a portofoliilor de titluri de stat deţinute de oficialii BNR?
Ideea conform căreia o economie sustenabilă nu se poate construi cu ajutorul dobânzilor reale negative a fost analizată recent şi de Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis.
"Politicile monetare expansioniste conduc inevitabil la distorsionarea preţului activelor financiare, a percepţiei riscului şi deformarea relaţiei dintre rata dobânzii şi creşterea economică", scrie Artus, care pune sub semnul întrebării "necesitate utilizării politicii monetare drept instrument anticiclic".
Măsurile de relaxare monetară mai au ca efect "ştergerea informaţiei oferite de preţul activelor financiare cu privire la situaţia unei companii".
Afirmaţia lui Artus se aplică la fel de bine, poate chiar mai bine, în ceea ce priveşte cotaţiile obligaţiunilor guvernamentale, care nu mai reflectă adevărata capacitate de plată a statului.
După toate aceste măsuri de manipulare a percepţiei consumatorilor şi investitorilor, băncile centrale ajung în situaţia în care revenirea la "normalitate" este imposibilă.
Şi acest subiect este abordat de Patrick Artus, care scrie că "băncile centrale (n.a. din OECD) sunt subordonate pe două fronturi": faţă de guverne, deoarece trebuie să le monetizeze deficitele fiscale astfel încât să fie menţinută solvabilitatea, şi faţă de pieţele financiare, cărora trebuie să le asigure permanent lichiditatea pentru a împiedica prăbuşirea.
"Odată creată această dublă dependenţă, nu vedem cum pot scăpa băncile centrale din această capcană", subliniază economistul francez.
Prin politicile sale de până acum, Banca Naţională a României a "reuşit" cel puţin crearea dependenţei faţă de guvern, adică a ajuns în situaţia nefericită numită "dominanţă fiscală", care este caracterizată prin imposibilitatea creşterii dobânzilor, deoarece dobânzile mai mari vor conduce la creşterea accelerată a datoriei publice şi a deficitului bugetar şi vor împinge guvernul către faliment.
Toate avertismentele cu privire la intrarea ireversibilă în situaţia de "dominanţă fiscală", în ciuda numeroaselor semnale de alarmă la nivel internaţional, au fost ignorate de autoritatea monetară şi de cea fiscală a statului român.
Chiar dacă oficialii băncii centrale vor mai veni cu declaraţii privind noi măsuri de relaxare monetară, deciziile în acest sens nu mai pot avea influenţe pozitive. Răul a fost făcut deja şi este prea mare.
Acum nu mai prea există cale de întoarcere, chiar dacă s-ar înregistra o redresare economică sub forma celei mai ascuţite litere "V" posibile, iar Băncii Naţionale a României nu îi mai rămâne decât să-şi recunoască irelevanţa şi să recomande transformarea instituţiei într-un Consiliu Monetar.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de rogue trader în data de 10.08.2020, 07:30)
Asta chiar e tare :)) BNR irelevanta. Pastrez articolul asta. Nu toti trebuie sa inteleaga ce face BNR...sau de ce. Degeaba tot explica oamenii aia ce si cum.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 07:49)
Mai, mocofane, autorul a fost economist sef intr-o banca comerciala iar tu ai aratat de zeci de ori ca nu pricepi nici lucruri simple.
2. fără titlu
(mesaj trimis de jany în data de 10.08.2020, 08:52)
intii sa fie trecuta sub conducere militara, ca DSP ul, adica urmeaza anarhia militara....si nationalizarea cind iubiti parlamentari?
3. fără titlu
(mesaj trimis de emil în data de 10.08.2020, 08:54)
iar BNR ul cinta melodia compusa de grupul Bildenberg, adica subiectul este saracirea si gonirea din tara a gloatei.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 09:47)
Nenea Rechea scrie impotriva politicilor BNR de ani de zile. In fapt, la asta se rezuma activitatea lui editoriala! Bine, asta nu a impiedicat banca sa si vada de treaba ca nici acceleratul nu se opreste cand la tra cateii. Acuma ca BNR a devenit si irelevanta poate se apuca de altceva.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 11:24)
Multumesc dle Rechea pentru preluarea avertismentului pe care l-am tras.
BNR este, dupa parerea mea, la fel ca multe alte banci centrale, intr-un evident conflict de interese atunci cand au decis sa implementeze achizitiile din piata libera a titlurilor de stat si chiar a obligatiunilor companiilor. Nimeni nu a fost interesat pana acum sa aduca acest aspect in fata juristilor de drepturi si libertati. Poate cu exceptia Germaniei, unde Curtea lor a cam ridicat semne de intrebare asupra programului QE al ECB. Doar ca acolo, Banca centrala a Germaniei nu are politica proprie. Deci, cel mult, Curtea putea doar constata ca o institutie europeana face ceva contra drepturilor germanilor. Dar la noi, in Romania, BNR are o politica independenta si este condusa de romani care au active chiar instrumentele pe care institutia le cumpara, prin decizia lor. Limpede ca lumina zilei.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Claa în data de 10.08.2020, 14:25)
Si ce te face sa crezi ca BNR are politica proprie?Si mai ales independenta?
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 17:34)
A devenit evident ca raspunde prea mult comenzilor politice.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 12:33)
Orice făcea BNR , nu era bine , fie de creștea , menținea, scădea dobânda...
Toți ne pricepem , vrem sa fim întrebați...
,,gică contra"....
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 14:00)
Stii care sunt misiunile BNR? Stabilitatea preturilor. Atat. Nu are nicio obiectiv legat de ratele de imprumut ale statului.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de costel în data de 10.08.2020, 15:26)
dar faptul ca BNR cumpara ,fara interpusi acum, titluri de stat direct din rezerva nationala, ce inseamna om destept? si care stabilitate? poate devalorizarea anuala,constanta a banilor tai prin devalorizarea euro si cresterea continua a preturilor se numeste STABILITATE. Daca taceai ,filozof ramineai ,asa....esti 0.
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de costel în data de 10.08.2020, 15:27)
devalorizarea leului carpatin , nu euro.
6.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 17:36)
Ce inseamna? Ca isi depaseste atributiile. Ca face ceva ilegal. Ca este in conflict de interese. Ca BNR nu mai actioneaza dupa legea ei de functionare. BNR este acum NELEGALA.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 13:34)
bun articol
7.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 15:01)
prost articol
7.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 22:29)
hotărîți-vă :)
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 15:50)
Achizitii pe piata libera a titlurilor de stat de care banca centrala in strainatate se practica inca din anii 1920, prima banca centrala a fost Federal Reserve din New York, de catre presedintele acesteia de atunci dl Benjamin Strog jr. Deci este o noutate acesta practica doar in Romania.
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2020, 10:30)
Aveti mare dreptate. S-a facut in anii 1920. Dar pe acea vreme nici coruptia nu era sanctionata cu inchisoare. Pe acea vreme, candidatii in Congres isi cumparau voturile cu bani directi votantilor.
Pe acea vreme, conflictul de interese nu era definit. Acum este. Iar ce face BNR este conflict de interese.
9. INCOMPETENTA
(mesaj trimis de Gututenstain în data de 10.08.2020, 15:53)
Primul lucru care trebuiește sus este,GUVERNUL ESTE INCOMPETENT și din aceasta cauza este situația economica dramatica.Regret nespus ca a apărut problema cu Virusul ca să aibă guvernul pe cine da vina.Cealalalta problema cu BNR este corecta însă aceasta constatare este făcută acum când guvernu a dat deja cu oistea in gard și se încearcă degeaba busuiocul prin arătarea cu degetul asupra BNR.Cand a crescut PIB-ul și am ajuns sa depășim Portugalia și Cehia atunci trebuiau făcute dobânzile negative ca IMM - urile singurele societăți cu capital romanesc sa se poată dezvolta și prin producție sa dea un impuls sănătos economiei.Atunci era cazul ca România sa decoleze economic ,dar ce sa vezi era DRAGNIAAA.Acum aștept sa culegem ce am semanat.SA NU DATI VINA PE VIRUS,POPOR SAU PSD CA NUMAI CREDULII SI INTERESATII CRED ASTA.Este adevărat ca prima categorie este în creștere exponentiala.
9.1. Corect (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de Andrei în data de 10.08.2020, 16:15)
Când aveam creștere economică, atunci dobanzile trebuiau să fie scăzute și în criză cresc. Mugurel a zis că avem o creștere galopantă și se va gripa economia, așa că el a înțeles să crească dobanzile că sa frâneze economia. Acum o scade, când se micșorează pibul, canci creștere economica. Omul e pe invers, dar are sprijin de a mai prins un mandat. Acum nu le-ar scădea, căci acum e ok să crească, dar iau arătat oamenii din umbră pisica. Concluzia BNR e praf, joaca la mai multe capete, dar niciunul nu se numește cetățeanul. * basca de când guvernul r PnDL nu mai e inflatie.... :D Nu era nici înainte dar cine sa verifice? Mugurel zicea de unt, de cartofi, de oua... Realitatea lui
...
9.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de Gabriel în data de 10.08.2020, 19:56)
Atât de rău îi este cetățeanului român, încât a ajuns sa bată la poarta BNR-ului. Domnule Andrei, daca ți-ai face timp sa citește despre scopul și rolul BNR-ului (găsești pe site-ul lor) ai descoperi că focusul instituției nu este pe cetățean, cu pe economie, mai mult, pe moneda națională, toate acestea ducand, in final, la beneficii pentru cetățean (dar printr-un mecanism lung, și întortocheat cu multa economie la mijloc).
Cat despre dobânzi, aici povestea e cat alte tratate de economie. Domnul Isărescu nu controlează direct dobânzile(care sunt determinate liber pe piata interbancară, vezi ROBOR, IRCC), ci o mica chestie numita rata de politică monetară. Acum, sa te plângi că ai un credit prea scump în vremuri de stres pentru bănci(că acestea de acum) și să dai vina pe BNR siguvernatorul sau, este o lipsă de cele mai elementare cunoștințe de economie(și bun simț), băncile vor creste dobânzile la credite, oricât vor considera că este necesar, pentru a le satisface obiectivele lor de profit(adaptate, bineînțeles). Apropia, nu mă refer la ROBOR sau IRCC cu la acele marje pe care le aplică băncile, acestor indicatori.
Discuția se întinde pe multe pagine, dragă domnule Andrei și nu am energia să îți descriu tot...dar ai net, așa că, pentru următoarea data, niste informare, inai te de ați manifesta dreptul la opinie, ar fi binevenit.
10. Din nou
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2020, 16:22)
Jos palaria pentru articol
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2020, 09:44)
un articol OK cu implicatii si bataie pe termen lung cu efectele aferente!
12. casino money
(mesaj trimis de mario draghi în data de 11.08.2020, 10:58)
bine ati venit in casino money. bnr da jetoane gratis bancilor. lumea o sa.si poarda increderea in acesti bani...si...duca.se. poler face
13. Oobservatia
(mesaj trimis de Foarte buna în data de 12.08.2020, 15:29)
Fenomenul descris in comentul respectiv la postare adin trecut se repeta in toate tarile.
Toate tarile au conflictul ala de interese, veiz FED USA, vezi UE, UEA, sunt multe tari unde anumiti indivizi pusi la conducere au active speculate exact in subordinea lor directa.
Si normal ca deciziile lor intra in nisa de conflict de interese dat cu tainuirea legiuitorului si guvernatorului se permit asementea manevre. Caci din ele, pe fir curg mai jos nmoinale datorate in en forme si instirutii corupte ca forma de spaga / plata viitoare.
E un joc vechi, vezi istoria Romei, imp otoman, Grecia, etc istorie economico monetara toti au perpetuat acest mecanism.
Vezi in Turica 2018...