Problemele lumii s-au acutizat în perioada acestei crize sanitare. Autorităţile internaţionale trag multiple semnale de alarmă, dar din păcate unele rezolvări vin prea târziu pentru milioane de oameni. UNICEF avertizează că anul acesta, alte 6,7 milioane de copii sub vârsta de 5 ani ar putea suferi de malnutriţie severă, din cauza COVID-19, ajungându-se la o cifră totală impresionantă: 54 de milioane. În cadrul campaniei Reimagine, organizaţia îndeamnă la demersuri accelerate în vederea prevenirii şi tratării malnutriţiei cauzate de pandemie, în timp ce agenţiile umanitare solicită 2,4 miliarde de dolari pentru îmbunătăţirea nutriţiei mamelor şi copiilor. Potrivit unei analize publicate în revista medicală The Lancet, 80% dintre aceşti copii ar putea proveni din Africa Subsahariană şi din Asia de Sud. "Au trecut şapte luni de la raportarea primelor cazuri de COVID-19 şi devine tot mai clar faptul că repercusiunile pandemiei sunt mai dăunătoare pentru copii decât boala în sine", a afirmat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF, care a mai adăugat: "Ratele gospodăriilor sărace şi ale nesiguranţei alimentare au crescut. Serviciile de nutriţie şi lanţurile de aprovizionare esenţiale au fost perturbate. Preţurile la alimente au crescut vertiginos. În consecinţă, calitatea alimentaţiei copiilor a scăzut, iar ratele de malnutriţie vor creşte". Malnutriţia severă este o formă de malnutriţie care pune viaţa în pericol, din cauza căreia copiii ajung prea slabi şi lipsiţi de energie, ceea ce creşte riscul de deces, de a avea deficienţe de creştere, dezvoltare şi învăţare. Potrivit UNICEF, chiar şi înainte de pandemia COVID-19, în 2019, 47 de milioane de copii sufereau deja de malnutriţie severă. În lipsa unor măsuri urgente, numărul global de copii care suferă de malnutriţie severă ar putea ajunge la aproape 54 de milioane în decursul anului. Malnutriţia severă globală ar atinge astfel niveluri nemaiîntâlnite în acest mileniu. Din analiza The Lancet rezultă că, anul acesta, prevalenţa malnutriţiei severe în rândul copiilor sub cinci ani ar putea creşte cu 14,3% în ţările cu venituri mici şi mijlocii, ca urmare a impactului socioeconomic produs de noul coronavirus. O astfel de creştere a malnutriţiei la copii ar însemna lunar 10.000 de noi decese în rândul copiilor. Creşterea estimată a malnutriţiei severe la copii reprezintă doar vârful icebergului, avertizează Agenţiile ONU. COVID-19 va determina, de asemenea, o creştere a altor forme de malnutriţie la copii şi femei, precum subdezvoltarea, deficitul de micronutrienţi, supraponderalitatea şi obezitatea, ca urmare a alimentaţiei sărace şi a perturbării serviciilor de nutriţie. Rapoartele UNICEF din perioada de început a pandemiei indică o reducere per total de 30%a acoperirii cu servicii nutriţionale esenţiale şi adesea vitale. În unele ţări, aceste perturbări au înregistrat o pondere între 75-100% în condiţiile impuse de carantină. Spre exemplu, în Afghanistan şi Haiti, teama de infecţie şi lipsa echipamentului de protecţie pentru cadrele medicale se estimează a fi condus la o scădere de 40%, respectiv 73%, a internărilor pentru tratamentul cazurilor grave de malnutriţie severă la copii. În Kenya, internările au scăzut cu 40%. Din cauza COVID-19, peste 250 milioane de copii la nivel global sunt lipsiţi de beneficiile complexe ale suplimentării cu vitamina A. Potrivit analizei, în situaţia în care creşterea previzionată a malnutriţiei severe în fiecare ţară se combină cu o reducere a serviciilor nutriţionale în medie anuală previzionată de 25%, ar putea rezulta 128.605 decese suplimentare la copiii sub cinci ani de-a lungul anului. O astfel de cifră reflectă scenarii în care s-a avut în vedere un nivel minim de 15% şi unul maxim de 50% de perturbare a suplimentării cu vitamina A, a tratamentului cazurilor grave de malnutriţie acută, a promovării unei mai bune alimentaţii a copiilor mici şi a asigurării suplimentelor de micronutrienţi femeilor gravide.
Şefii UNICEF, FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură), Programului Alimentar Mondial şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au avertizat asupra faptului că pandemia de COVID-19 subminează nutriţia peste tot în lume, cu precădere în ţările cu venituri mici şi mijlocii, cele mai grave consecinţe fiind resimţite în rândul copiilor mici. Agenţiile umanitare au nevoie imediată de 2,4 miliarde de dolari pentru ca de-acum şi până la finele anului să poată proteja nutriţia mamei şi copilului în cele mai vulnerabile ţări. Şefii celor patru agenţii ONU fac apel la guverne, publicul larg, donatori şi sectorul privat să protejeze dreptul copiilor la nutriţie. Campania UNICEF Reimagine îşi propune să împiedice pandemia de COVID-19 să devină o criză de durată în rândul copiilor, cu precădere al celor mai vulnerabili dintre aceştia.